Legea lobby-ului așteaptă vremuri mai bune. Află de ce senatorul Deneș n-a reușit să-și țină promisiunea din campania 2012

Legea lobby-ului așteaptă vremuri mai bune. Află de ce senatorul Deneș n-a reușit să-și țină promisiunea din campania 2012

Inițierea și promovarea unei legi a lobby-ului a fost una dintre promisiunile de campanie de acum 4 ani a USL-istului Ioan Deneș. Deși intenția n-a fost rea, tocmai pentru că România are nevoie de trasarea unei linii ferme între trafic de influență și lobby, realitatea din Parlament cu jocuri meschine de interese, a compromis orice șansă a proiectului legislativ.

Câteva proiecte s-au blocat în Parlament sau au fost respinse, după ce s-a ajuns la concluzia că traficul de influență ar prinde aripi legale cu portițele deschise de legile inițiate de unii și alții.

De fapt ce e lobby-ul?

Diferența dintre lobby şi trafic de influenţă ține de modul prin care încerci să convingi autoritățile de orice fel să legifereze-spun avocații consultați de BistrițaExpress. Altfel spus, dacă cel care încearcă să-şi exercite influenţa se  foloseşte de mită sau legiuitorul  pretinde cere ceva la schimb, atunci este vorba despre trafic de influenţă.

De fapt lobby-ul înseamnă doar exercitarea influenţei, foarte transparent, cu singurul scop de a elabora o lege sau după caz o hotărâre de consiliu local/județean  cât mai bune, fără a oferi sau a cere ceva la schimb.

Senatorul Deneș a spus într-o emisiune la AS-TV că în 2016 o astfel de lege ar fi chiar și mai stringentă decât în 2012, când a propus-o printre proiectele cu care a candidat : ”Din păcate realitatea a fost că faci o initiativa si rămâne în sertar. Ai nevoie de sprijin puternic pentru a promova o lege atat de importanta . Au existat anumite reticente, din partea colegilor, mai ales a juriștilor parlamentari” a mărturisit Deneș. El a admis că pentru unii granița dintre lobby și trafic de influență e mai elastică decât ar trebui: ”Daca toți parlamentarii ar fi de bună credință , ca mine, și-ar pune problema că lobby-ului se poate confunda cu traficul de influență. Juriștii din Parlament sunt cei mai reticenti. Cât e trafic de influența , cât lobby., aceasta e problema. Discutia asta va trebui să o ridicăm serios în viitorul Legislativ. ” a mai spus senatorul PSD. Întrebat și dacă vor reuși să facă o lege bună, Deneș s-a mărginit să spună: ”Speranța moare ultima”.

Și deputatul PNL Stelian Dolha a confirmat că în Legislativ au existat câteva proiecte care au încercat să reglementeze lobby-ul și că au eșuat toate pentru că unii au vrut o lege prea elastică. Deputatul spune însă că legea ar trebui să fie o prioritate pentru viitorul Legislativ: ”aleșii sunt foarte rezervați în a mai susține comunitățile lor în fața miniștrilor  din cauza temerii că ar putea fi acuzați de trafic de influență. Au fost destule cazuri. Problema trebuie reglementată serios”, a avertizat deputatul Stelian Dolha.

La Bruxelles, în schimb, sunt înregistrate 87 de firme românești de lobby

Multe țări UE au fie legi ale lobby-ului, fie reglementări conexe ca și Registrele Transparenței cu firmele din domeniu, dar și coduri de etică ale celor din aceste firme. Iar românii au firme de lobby care acționează inclusiv la Bruxelles. Potrivit unei statistici publicate de Gîndul din cele 8000 de companii de lobby din capitala europeană, înregistrate în Registrul Transparenței, 87 ar fi românești. În topul de la Bruxelles suntem pe locul 7 la acest capitol, însă în țară nu avem niciun fel de reglementări. Și nici eficiența lor pentru interesele strict românești nu pare să se simtă.

Sursa foto: Euractiv.com

Categoria: ANALIZE

Comentarii

  1. crisitian munthiu
    crisitian munthiu 7 noiembrie, 2016, 17:30

    Daca introducem legea Lobbyului, politicianul aranjor, solutia tuturor problemelor dispare in neant. Care va ramani rolul lui ne-a Vorel, Ionel, Gigel. Cine le va mai zice excelenta?

    Raspunde

Scrie un comentariu

Email-ul nu va fi publicat, dar este obligatoriu pentru comentarii.
Campurile oblicatorii sunt marcate cu *