Ai o știre? Sună-ne pe TELEFON 0787-894941 sau trimite-ne un mesaj pe WhatsApp!

Efectele perverse ale votului pe liste: cu doar 1,35% un bistrițean a ajuns în 1992 senator

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

Emil Scurtu, actualul director de la APIA Bistrița-Năsăud a fost ales senator  în legislatura 1992-1996  cu un număr de voturi care nu i-ar fi fost suficiente nici să ajungă primarul unei comune mici.

În toamna anului 1992 Scurtu , care a candidat din partea Partidului Democrat Agrar din România (PDAR) a obținut la alegerile parlamentare  doar 1998 de voturi din 147.018 de valabil exprimate , potrivit datelor de pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP).

Deși a fost al 12-lea rezultat din totalul clasamentului de la Senat, redistribuirea națională l-a trimis pe Emil Scurtu în Parlament cu un scor de 1,35 % din voturile bistrițenilor. Partidul său, PDAR, a fost atunci ultimul care a intrat în Senat la nivel național cu 5 mandate și cu un scor puțin mai mare de 3 procente, pragul electoral impus la acea dată.

Cazul este doar o ilustrare a efectelor bizare pe care le poate avea redistribuirea națională, a doua etapă în atribuirea mandatelor în sistemul de vot pe listă, sistem la care România s-a întors după 8 ani de alegeri uninominale pentru Parlament. Pentru că Bistrița-Năsăud are un număr mic de locuitori adică este în coada clasamentului pentru redistribuire este cumva dezavantajat de sistem. Iar posibilitatea ca un partid mic care a trecut pragul electoral să trimită în Parlament un reprezentant chiar dacă nu e printre favoriți, este considerabil de mare.

img_20161113_031506

Cum funcționează redistribuirea voturilor?

Repartizarea mandatelor de deputați si senatori se face, potrivit legii alegerilor pe liste în doua etape.
După ce BEC stabileste care partide au trecut de pragul electoral de 5%, Birourile Electorale de Circumscriptie stabilesc întâi ceea ce se numeste “coeficientul electoral al circumscripției”. prin impartirea numărului de voturilor valabil exprimate la numarul de mandate atribuite respectivei circumscriptii.
Apoi, fiecarei liste de partid care a trecut pragul electoral, i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscriptiei se include in voturile valabil exprimate pentru acea lista. Acesta sunt mandatele “pline”, Apoi
voturile neutilizare  (“resturile”, rămase după repartizarea mandatelor potrivit coeficientului electoral de circumscriptie, dar si voturile ramase de la partidele care nu au trecut pragul parlamentar).Aceste sunt centralizate la nivel național. Apoi, separat,  se trece la împărțirea numărului de voturi la mandatele care au rămas neredistribuite. Se adună pe întreaga țară, pentru fiecare partid în parte, câturile (cele care nu s-au incadrat in coeficientul de circumscriptie).
Câturile, pentru fiecare partide care a trecut pragul electoral, se ordonează descrescător, pana la atingereanumarului de mandate nedistibuire care reprezintă “coeficientul electoral”.
Începe o împărțire repetată și se atribuie un mandat ori de câte ori aceste câturi ating “coeficientul electoral”.

Share.

About Author

Lasă un comentariu