Campania parlamentară prin Bistrița Năsăud are pe alocuri accente idilice. Mai toate partidele și candidații lor au ajuns brusc să REDESCOPERE agricultura și nu e zi în care să nu ne servească câte o idee frumos ambalată de PR-ul de campanie, în general fără nicio legătură cu domeniul.
Toți salvează satul român, unii turuie despre subvenții care vor fi renegociate cu UE(???), alții despre scutiri de impozite pe parul de fân. Unii oferă primul pământ, dacă se poate musai ” eco”, alții militează pentru susținerea producătorilor de tomate.
Nu știu cine le-a spus candidaților din tura 2016 că lupta e pe voturile celor de la țară. Probabil consultanții aduși din patru zări de soare pline, care pe trenul/mașina către Bistrița au aflat că județul e pe trei sfert rural, deci merg la sigur cu agro și că orășenii de data asta o să stea cam pe acasă, deci n-are rost să-și risipești strategia pe ei. Bistrița Express desface promisiunile pe agricultură și vă spune ce se poate și ce nu.
Țintean o dă cu” primul pământ”și desființează DADR-urile
Ioan Țintean defilează în campania aceasta cu ”primul pământ ”, singurul proiect cu care a ieșit până acum la rampă în campanie. Nu e clar dacă va semăna cu ”prima casa” sau cu ”prima cameră”, ultima găselniță a Ministerului Muncii.
Și zice că dacă face proiectul cu credite avantajoase pentru tineri mai aduce acasă dintre cei plecați în lumea largă : ”putem determina o parte dintre tinerii plecați în străinătate să se întoarcă acasă și, totodată, să promovăm mai mult pe piață, produsele românești” . Simplu nu? Mai trebuie să convingă și băncile că în caz de neplată se pot spăla pe cap cu terenul agricol cumpărat care să țină loc de garanție. Ce nu știe dl Țintean e că tocmai a fost publicată o lege în Monitorul Oficial care le dă teren agricol gratis din fondul ADS, până la 50 de ha tinerilor sub 40 de ani să-și facă ferme. Condiția este să aibă studii în domeniu. Inițial legea era pentru toti tinerii, dar au realizat că nu e destul pământ.
Mai are candidatul ALDE și alte idei, despre Camerele Agricole și Direcțiile de Agricultură, care ar funcționa în paralel, așa că ultimele ar trebui desființate. Ideea cam radicală pentru un fost prefect, care ar trebui să cunoască bine menirea acestor structuri, ar lăsa Guvernul fără niciun fel de instrumente în teritoriu în politicile agricole. Pentru că se știe Camerele Agricole nu pot îndeplini acest rol, ele sunt structuri ale fermierilor și nu pot fi subordonate unor autorități centrale.
Ce nu știe fostul prefect este că tocmai a apărut o lege, susținută și de parlamentarii ALDE după ani de dezbateri și recent au ieșit și normele metodologice care să transforme direcțiile agricole în structuri care să informeze agricultorii. Cât despre Camerele Agricole pe care vrea să le pună în locul DADR-ului nu spune nimic despre cum va reuși să le facă funcționale în condițiile în care nimănui nu-i iese de 20 de ani cu ele. Poate-l roagă pe Daniel Constantin, co-președintele național să vină cu niște idei noi, nu de altceva dar legea lui Constantin cu camerele agricole de când era ministru, e de neaplicat la 2 ani după adoptare.
Doris Moldovan a descoperit în campanie că veșnicia s-a născut la sat
Candidata de la liberali a făcut cea mai acrobatică piruetă dintre toți cei care vor să schimbe mersul în agricultură în această campanile. Probabil că obiceiul de a purta ie în ultimii ani a făcut-o să creadă că i se potrivește și branduirea pe semănătorism.
Problema este că pentru candidata liberală agricultura pare mai degrabă un domeniu bun de ilustrat în stampe, devreme ce materialele de campanile ”agro” au introduceri care sună așa: ” Atunci când spunem că România este frumoasă, deseori ne referim la natură. Acest lucru înseamnă că natura, pământul, agricultura, obiectivele turistice, satul românesc, în general zona rurală este punctul nostru forte și de aici trebuie să pornim, dacă vrem ca România să meargă înainte”.
Printre episoade lirice mai că întrezărim și un capăt de proiect : un fel de lege a legilor, o strategie a Satului Românesc, pentru că nu-i așa ”mediul rural nu se va dezvolta doar printr-o lege, prin niște fonduri europene sau într-un an de zile”. (???) . La legea asta o să colaboreze toate comisiile din Parlament, o trântește candidata. Nu e clar dacă intenționează să o inițieze ea, în baza cunoștințelor solide și strategice pe care le are în domeniu. Iar când spune că vor lucra toate comisiile parlamentare nu reușește decât să arate cât de puține știe despre funcționarea Parlamentului, deși e consilier parlamentar de 4 ani. Sper că nu crede că va pune comisia de sănătate ori cea pentru drepturile omului, sau cea specială pentru controlul SRI la treabă pentru agricultură.
Normal că vor lucra comisiile. Așa cum lucrează la fiecare lege vreo 3 comisii, Una e raportoare, celelalte două, ori trei dau avizul. Evident că dacă textul legii arată așa cum explică legea în ultimul interviu, printr-o butadă,: agricultura este „…o îmbinare armonioasă a tuturor ştiinţelor care există.”o așa lege nu are cum să primească avize și raport de trecere.
Despre renegocierea subvențiilor cu UE, pe care o susține liberala chiar nu merită să mai comentăm ceva. Până în 2020 nu poate fi vorba de nimic de acest gen, iar din 2020 nu e clar ce va fi sau dacă vor mai exista subvenții.
Și pentru că s-ar putea să credeți că am scos din context ceva interviul e aici: http://gazetadebistrita.ro/doris-moldovan-satul-romanesc-incotro/.
PSD e mai ceva ca Făt Frumos: face în 3 luni ce n-a făcut în 3 ani
Planurile PSD-ului pentru agricultură sunt în nota campaniei generale: tot ce n-au reușit tehnocrații într-un an, o să facă ei în câteva luni. Uită însă că trei ani au fost la butoane și nu le-a cerut nimeni socoteală pentru promisiunile neonorate ale USL, inclusiv în agricultură, unele reluate și acum.
Iar atunci când pot își mai arogă și merite pe care nu le au, pe principiul: mulți văd, puțini pricep. De pildă bifează în dreptul lor creșterea subvențiilor pentru agricultori : ”Sunt peste un milion de beneficiari ai creșterii subvențiilor din agricultură decisă de PSD, care au ajuns de la 100 de euro, în 2011, la 160 de euro în 2014. ERONAT. Subvențiile au crescut pentru că așa prevede graficul cu Uniunea Europeană pentru SAPS și FEADR în actualul exercițiu financiar, nu pentru că ar fi renegociat PSD-ul.
Deputatul Doina Pană, numărul 1 pe lista PSD a expus la început de campanie cam ce are de gând partidul pentru agricultură și pentru județ: ”Începând cu anul 2018, se elimină total impozitul pe terenurile agricole, dacă sunt lucrate. La fel, reducem impozitul la zero pentru tot ce înseamnă tractoare şi maşini agricole, începând cu 2018. Până în 2020, tot gratuit pentru populaţie, se va cadastra tot terenul agricol.” Ideea cu scutirile de impozite pentru terenurile lucrate nu e rea, doar că afectează administrațiile locale, mai ales pe cele sărace. Probabil că o reducere într-o cotă-parte era mai realist.
Cât despre cadastrare aceasta se face, inclusiv, sub guvernul Cioloș, dar e greu de crezut după ritmul pe care-l are că 2020 e un termen rezonabil. Oricum dacă depășim termenul, cei necadastrați riscă să rămână fără subvenții din 2020, termenul limită al UE.
Legat de subvenţiile anuale PSD promite prin vocea Doinei Pană că: ”Vom plăti în avans subvenţia. Impunem data de 15 octombrie ca avans şi la 1 decembrie şi 31 martie să se încheie achitarea acestora va adice ştiţi foarte bine că anul acesta marele Guvern, condus de marele agricultor, care a fost şi ministru şi comisar european, a întârziat cu opt luni subvenţiile, ceea ce practic i-a scos din cursă pe fermierii noştri. ”.Ce nu spune însă deputatul este că întârzierea subvențiilor are la origine sincopele din timpul guvernului Ponta: ministrul de atunci , Daniel Constantin a semnat cu foarte mare intârzire contractul pentru noul soft, pe care același guvern l-a și contractat. În plus pentru subvențiile din 2016 avansurile s-au plătit deja, iar din decembrie începe plata ultimei tranșe.
PSD mai vrea înfiinţarea a zece unităţi de procesare legume-fructe pentru colectarea produselor de la populaţie ( acest proiect l-a avut și USL-ul cu zero rezultate) garantarea de către stat a creditelor şi o dobândă de 2%, dar şi susţinerea anuală a două produse prioritare, în vederea eliminării decalajului dintre importuri şi exporturi cu ajutoare de 8 ani pentru început pentru fermele de porci și cultivatorii de tomate. Cu acest subiect însă intrăm pe terenuri mișcătoare ținând cont de sensibilă e Comisia Europeană când vine vorba de subvențiile naționale. Programul are și un proiect pentru colectarea lânii, care se aruncă aproape integral, însă nu e clar dacă îi găsesc desfacere sau utilitate. Așa că în lipsa unei fundamentări ori a unor detalii, proiectul rămâne doar o promisiune de campanie
Simionca(PMP) e în domeniu: e zootehnist la bază și crescător de oi
Din corul salvatorilor agriculturii nu poate lipsi PMP-ul. Ionuț Simionca, candidatul numărul 1 pe lista pentru Camera Deputaților vrea să-i salveze în schimb pe agricultori de politicienii actuali. Spune că are o fermă medie și știe din interior cam ce au nevoie agricultorii: ” Regândirea subvențiilor pentru crescătorii de animale trebuie făcută pentru micii crescători, iar suma oferită trebuie să stimuleze creșterea animalelor și să ne asigure competitivitate europeană. Educarea și informarea agricultorilor – înființarea de birouri sau centre de informare agricolă pe lângă primării”, sunt câteva din măsurile anunțate.
Dacă în privința subvențiilor e destul de greu, dacă nu imposibil să faci ceva semnificativ pe parcursul actualului exercițiu financiar al UE, adică până în 2020, poți să influențezi în schimb Guvernul să acorde ajutoare de minimis cu alte criterii. Trebuie să ai însă guvern favorabil, pentru că din Parlamanent nu ai cum să o faci. În plus cu centrele de informare Simionca a atins un punct sensibil : informația nu ajunge la agricultori, decât atunci când e prea tîrziu. E greu de crezut însă că primăriile sunt în stare să gestioneze singure această problemă.
Mai spune Simionca și că birocrația excesivă și lipsa de predictibilitate influențează investițiile strategice în acest domeniu, că nu există nicio siguranță în timp cu privire la măsurile, legile acordate pentru sprijinirea agricultorilor. Foarte adevărat, e perspectiva oricărui investitor în agricultură. Întrebarea este cum să faci să-i pui capăt. Parlamentul e plin de modificări ale aceleași legi și ce a fost valabil azi poate fi amendat mâine. E greu de crezut, dacă nu imposibil că o singură voce la debut de mandat ar putea face ceva pentru o boală veche. Oricum spre deosebire de alții Simionca măcar știe ce vorbește când e vorba de agricultură, doar e în branșă.
Sursă foto: Capital.ro
paginile personale de facebook ale candidaților
Un comentariu
Aici putem vedea clar gradul de impostura a actualilor si viitorilor parlamentari. Dupa ce nu au miscat un deget in negocierile pe agricultura cu UE-ul, si au deschis portile largi SAMSARILOR si profitorilor de pamanturi arabile, tot ei se lamenteaza. Nimic din ceea ce spun nu are vreo relevanta. Peste 40% din arabil este vandut, iar romanii vor lucra pamanturile GROFILOR din UE. Totusi situatia nu este pierduta daca un set de legi dure vor fi aplicate. Una trebuie sa sune cam asa ; Ori cine cumpara teren arabil in ROMANIA va trebui sa nu schimbe destinatia terenului timp de 50 de ani. Sa cultive si sa proceseze produsele in Romania. Vanzarea cerealelor si a fructelor si legumelor sa se faca de pe teritoriul Romaniei . Sa vedem daca se vor mai inghesui si altii la cumparat pamant ROMANESC ?