Tinerii din România rămân cu părinții până la 28 de ani. Ce spun statisticienii și sociologii bistrițeni

Tinerii din România rămân cu părinții până la 28 de ani. Ce spun statisticienii și sociologii bistrițeni

Un studiu Eurostat dat publicității zilele trecute îi plasează pe tinerii români peste media europeană de vârstă atunci când vine vorba de mutarea din casa părintească. Astfel în timp ce în medie tinerii europeni rămân în casa familiei până la 26 de ani, în România decizia plecării se ia în jurul vârstei de 27,9 ani. Interesant este că fetele pleacă mult mai repede, în jur de 25 de ani, în timp ce băieții din România prelungesc această perioadă  până către 30 de ani, relevă studiul publicat de Eurostat, biroul de statistică al UE.

Diferențele sunt mari de la o țară la alta

Scandinavii sunt cei care își iau viața în propriile mâini cel mai repede. Suedezii sunt campionii. Ei se mută înainte de 20 de ani din casa părinților, danezii pe la 21,1 ani în medie, urmați de finlandezii pe la 21,9 ani. La polul opus sunt croații și slovacii, care nu pleaca la casele lor decât după 31 de ani, italienii (30,1 ani), grecii și spaniolii pe la 29 de ani în medie.

Aceeași statistică indică și cea mai mare discrepanță în România între vârsta la care părăsesc femeile și cea la care plecă bărbații din domiciliul părintesc.

Bistrițenii pe modelul studiului sau nu?

Între cei care studiază fenomenul statistic și sociologi părerile sunt împărțite. În timp ce unii cred că modelul indicat de studiu e viabil, alții cred că distorsiunile sociologice, date de migrație și tot ce implică aceasta  nu sunt de negllijat. Astfel sociologul Alexandru Uiuiu  crede că explicațiile pentru aceste diferențe și mai ales pentru vârsta înaintată la care, potrivit studiului EUROSTAT ar părăsi majoritatea tinerilor români cuibul părintesc ar ține de modelul cultural, condiții economice dar și de factori psihologici.

Însă că un studiu aplicat ar putea indica surprize:”În general suntem într-un model cultural în care dependența afectivă față de familia de bază e important. În care părinții ridică locuințe pentru copiii lor , uitati-vă că sunt pline satele de casele, multe goale( și aici e o altă explicație), construite pentru copii, cu eforturi însemnate” spune Uiuiu. Factorii economici se întrepătrund cu cei culturali și  sunt legați atât de problemele financiare cât și de faptul  că familia nucleară își rezolvă mai ușor problemele de gospodărie la comun, pentru că așa ar fi crescuți copiii să depindă de părinți un timp mai îndelungat.” Nu există o cultură a concurenței, a independenței, nu sunt crescuți tinerii așa la noi.  Apoi sunt și factori psihologici a dependenței de mamă, de pildă, care împiedică pe tânărul adult să se desprindă” mai spune sociologul care are însă semne de întrebare legate de studiul Eurostat care ar fi lucrat cu întrebări închise:”Sigur că am și niște îndoieli în privința ratei înalte de vârstă pe care o dă studiul pentru România  pentru că de la 18 ani mulți copii își doresc deja să plece. Iar România e una din țările europene cu cele mai mari rate ale migrației, iar județul Bistrița-Năsăud e în vârful topului de plecări/ E posibil ca acești tineri să figureze în continuare cu domiciliul la casa părintească, însă doar în statistici. Oricum cred că s-ar impune un studiu, calibrat pe Bistrița-Năsăud. Ne-ar indica niște concluzii cel puțin interesante. E foarte greu să lucrezi sociologic pe o populație eclectică. Vă dau un exemplu. În statistici de pildă sunt mai puțini romi decât numărul real, pentru că nu vor să-ți declare etnia, și mai sunt și alte exemple. Sunt un specific românesc distorsiunile sociologice. De aceea ar fi fascinant un studiu județean și național. Ar putea să ne indice altceva decât acest studiu EUrostat. Pentru că la Bistrita unii tineri  asteapta 18-19 ani să vină vremea facultății și  sa plece, sau să plece în străinătate la muncă. Nu stiu ce sa zic de acest eurobarometru, ar trebui facuta o analiză”.

Mircea Chira: în cazul familiei mele se verifică

Directorul Direcției Regionale de Statistică, Mircea Chira a explicat că nu există studii românești recente pe tendințele cercetate de Eurostat, însă că rezultatele studiului menționat sunt greu de pus la îndoială: ” noi la statistică  nu avem așa ceva. Ne exced preocupările aceste detalii pe care e făcut studiul. Sunt studii comandate specifice. Dar eu cred că se verifică. Acest fenomen eu i-am spus al adolescenței prelungite- l-am trăit alături de băieții mei. Pentru că ei s-au căsătorit la 30 și celălalt la 28 de ani. Bineînțeles că stăteau acasă până la căsătorie. Eu,  spre deosebire de alții mă laud  că ai mei copii au rămas în Bistrița/ Eu mi i-am crescut să stăm cu familia laolaltă, cum i-am crescut așa îi am. Unul e medic stomatolog și celălalt economist, lucrează în mediul privat. Concluzionez, că de aceasta am dat și exemplul meu, că e cam așa cum a arătat studiul Eurostat” a explicat pentru Bistrița Express directorul direcției Regionale de Statistică.

 

 

Categoria: SOCIAL

Scrie un comentariu

Email-ul nu va fi publicat, dar este obligatoriu pentru comentarii.
Campurile oblicatorii sunt marcate cu *