România a greșit că n-a aplicat legea 51 % produse românești. Ungaria are obligativitatea cu 70% și n-a pățit nimic. Nini Săpunaru, inițiatorul legii explică pentru Bistrița Express de ce

România a greșit că n-a aplicat legea 51 % produse românești. Ungaria are obligativitatea cu 70% și n-a pățit nimic. Nini Săpunaru, inițiatorul legii explică pentru Bistrița Express de ce

Nini Săpunaru, fostul președinte al Comisiei de agricultură a Camerei Deputaților, principalul inițiator al legii vânzării produselor românești în supermarketuri este convins că autoritățile române au făcut o greșeală strategică atunci când n-au permis reglementării legislative în cauză să intre în vigoare, cu toate avertismentele de infrigement ale Comisiei Europene. Săpunaru a explicat pentru Bistrița Express  cum a reușit Ungaria să-și impună un text legislativ chiar și mai dur și de ce e inutilă mutilarea legii românești, care ar fi trebuit să intre la începutul anului în vigoare. Paradoxal însă, părți din lege își produc efectele în relația dintre marile lanțuri și producători. Săpunaru a vorbit și desre legea cooperației și facilitățile fiscale acordate, pe care o consideră una dintre cele mai importante legi agricole, aprobate de Parlament în legislativ trecut, dar și de legea vânzării terenurilor agricole, pe care o consideră un eșec.

Bistrița Express: Ce s-a întâmplat cu legea produselor românești în supermarket-uri? Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților are pe agendă modificarea legii, care ar fi trebuit să intre deja în vigoare de anul acesta :

Nini Săpunaru: Deocamdată legea stă stă în stază în Comisia de agricultură, nu o fac nici praf și nici bine, e în stază, adică s-au blocat orice fel de negocieri pe acest proiect de lege pentru că marile lanțuri de magazine nu accepta sub nicio formă, și colegii au semnale cei de la Comisia Europeană că  vor ataca orice fel de variantă vor propune, dacă include 51% produse proaspete românești din lanțul scurt, si probabil au transmis asta și Comisiei Europene. Pe de altă parte prevederea din lege cu 7 zile termen de plată pentru produse proaspete, adică pâine, carne, lapte, funcționează, în mare parte, adică pe toate elementele care înseamnă produs proaspăt.

Nu funcționează însă din lege partea cealaltă că sunt interzise facturări-refacturări. Supermarket-urile au înlocuit exact procentul de facturare cu facturi de scontare, adică o reducere voluntare din partea productorului. Pe de o parte din punct de vedere fiscal, al statului român, asta e bine, pentru că acum se văd marjele de profit. Asta e bine că se vede, pentru că  magazinele ascundeau profitul, care se duce la 30-40% sau chiar sută la sută în anumite cazuri, sub diferite forme de refacturări.

Bistrița Express: Totuși, ce ar fi trebuit să facă autoritățile române după anunțarea iminenței declansării infrigementului de CE? Unde au greșit?

Eu cred că s-a greșit la ce mod: trebuia aplicată legea, trebuia dată hotărârea de guvern cu normele, deocamdată procedura de infrigement n-a început, aveam oricum un an, un an și jumătate la dispoziție. După principiul: vâzând și făcând, așa trebuia să facem și noi. Așa cum Orban (nota red. Premierul Ungariei) a putut să închidă supermarketurile duminica, doar ca un mijloc de negociere și coerciție. Și le-a spus: vă dau drumul la magazine înapoi să lucrați iar duminica, doar dacă îmi băgați 70% produse unguresti. Deci asta a fost negocierea- hai să zic neoficială- si după aceea, după un an de zile  a revenit la măsuri. Nu spun să facem așa, dar trebuia să începem  într-un fel sau altul, Că degeaba îi dau eu bani fermierului și subvenționăm roșiile în scopul comercializării, dacă ei, magazinele nu vor să faca nimic.

Bistrița Express: Supermarket-urile susțin că ar lua produse românești, dar producătorii români nu pot alimenta ritmic rețelele și nici la cantitățile cerute.

Noi în Parlament am mers în sesiunea legislativă trecută mai departe. S-a mai votat o lege atunci în Parlament, foarte importantă, una care s-a votat în unanimitate, detote partidele: legea cooperativelor..

În lege am dat o nadă ( ca sa folosesc un termen din pescuit) pt marile rețele comerciale: în sensul că le-am dat posibilitatea să facă să investească într-o zona legumicolă, să facă un depozit de legume fructe, și se pare ca cei de la Carrefour au început cu ferma de la Mărăști, le -am dat posibilitatea să investească, sa facă o cooperativa cu fermierii și să înceapă să colecteze marfă și să-i învețe să se cooperativizeze. De ce? Le-am dat posibilitatea să scutească impozitul pe profit pe 5 ani. Cum? păi să vă dau un exemplu: dacă tu ești mare fermier cu 2000 de ha in arendă , să spunem, și nu vrei sa mai plătești impozitul pe arenda pe care o plăteai  la proprietar, vorbesti cu proprietarul, îl bagi în cooperativă si rămâne scutit de impozitul pe teren și pe redevența pe care i-o dai. Dacă te apuci si faci fabrica de aluat congelat, să spunem si o faci cu niște agricultori care  vin cu grâul, tu vii cu know-how și cu banii și o faci în asemenea structură cooperatistă, adică toți sunteți proprietari și vă asociați la ea, asta e o chestiune care în 5 parteneri să spunem nimeni nu are probleme să o facă, atunci investiția pe care ai făcut-o tu în fabrică rămâne a ta dacă nu ai făcut-o cu bani comuni, împreună  sunteți cooperativă că el îți dă grăul. El rămâne cu scutire de impozit pe profitși toată lumea căștigă, iar regimul de proprietate nu are de suferit.

Așa cum le-am spus celor de la fisc atunci când am făcut legea, ca să-i convingem să accepte facilități: Nu avem cooperative deloc, trebuie sa le dam ceva pamenilor la schimb să-i convingem să se asocieze. După 5 ani, timp cât el e scutit de impozit pe profit , omul  nu pleacă cu fabrica in spate: el intre timp da salarii, face angajari, apoi poți să-i iei pe lângă alte taxe și imozitul pe profit, că s-a întărit între timp.

.. Dacă cumpăram produs din România trebuie să stim că plătim salarii în România, daca luăm din Polonia atunci trebuia sa stim că plătim salarii în Polonia, aceasta ar trebui să fie filozofia.

Legea care impune ca supermarket-urile să vândă 51% produse românești nu a intrat în vigoare deși textul legislativ a fost promulgat vara trecută de președinte. Reglementarea ar fi trebuit să-și producă efectele din 1 ianuarie 2017, însă normele metodologice au fost blocate de Ministerul Agriculturii, după ce România a fost notificată de Comisia Europeană că se expune procedurilor de infrigement dacă legea cu pricina, despre care se spunea că încalcă libera circulaâie a mărfurilor, va intra în vigoare.

 

Categoria: BUSINESS

Comentarii

  1. Balan Marius- ingrijitor al STATULUI.
    Balan Marius- ingrijitor al STATULUI. 27 mai, 2017, 16:45

    Daca sunteti niste carpe-n cur si nu sunteti barbati de stat, nu puteti vota nimic bun pentru tara. V-o intrecut ungurii si guvernul maghiar va da lectii. Sunteti niste LACHEI. VAI DE VOI !

    Raspunde

Scrie un comentariu

Email-ul nu va fi publicat, dar este obligatoriu pentru comentarii.
Campurile oblicatorii sunt marcate cu *