În ziua moțiunii prefectul de BN a făcut apel pentru mersul pe bicicletă. Asociațiile bicicliștilor spun că în Bistrița deplasarea nu e sigură

În ziua moțiunii prefectul de BN a făcut apel pentru mersul pe bicicletă. Asociațiile bicicliștilor spun că în Bistrița deplasarea nu e sigură

Prefectul Ovidiu Frenț a făcut  un apel la deplasarea pe bicicletă prin Bistrița tocmai în ziua moțiunii de cenzură îndreptate împotriva Guvernului din care face parte. Prefectul s-a dus la jobul  de la Palatul Administrativ  pe bicicletă și a postat fotografii pe pagina sa personală de socializare exact la ora la care Guvernul Grindeanu trecea în Parlament prin furcile caudine ale moțiunii depuse de PSD.

Prefectul și-a cronometrat drumul atât în postură de ciclist, cât și ca șofer și a ajuns la concluzia că și fără piste de biciclete în Bistrița ajunge la destinație mai repede pe două roți. ”  Deși deocamdată nu avem în oraș piste pentru biciclete decât pe segmente neracordate între ele, până la amenajarea acestora bicicliștii pot folosi foarte bine rețeaua stradală. Aș spune mai bine chiar decât cei care conduc mașini, care se deplasează tot mai greu pe cele câteva artere longitudinale existente, mai ales la orele de mers/venit de la/la locul de muncă. Cu respectarea reciprocă șoferi-bicicliști în trafic, circulația prin orașul nostru ar putea deveni mult mai fluidă!” a scris Ovidiu Frenț pe facebook. 

Numărul de mașini ajunge cât numărul locuitorilor

Mesajul se vrea un apel pentru decongestionarea traficului în Bistrița măcar în perioada estivală, în condițiile în care arterele se blochează în ultima vreme chiar și în orele în care traficul nu înregistrează vârfuri. Aceasta pentru că numărul de înmatriculări auto, după suspendarea taxei, în luna februarie par să fi scăpat de sub control. De altfel prefectul atrage atenția că numărul de mașini înmatriculate în oraș este aproape deja cât numărul locuitorilor:

”Imaginați-vă Bistrița cu câteva mii de mașini mai puțin și un număr asemănător de biciclete rulând zilnic fără noxe și fără zgomot (acum sunt înmatriculate în municipiu cca. 65.000 mașini la un număr de cca. 70.000 de locuitori!).” este semnul de alarmă a prefectului.

Asociațiile bicicliștilor spun însă că Bistrița rămâne periculoasă pentru două roți

Bicicliștii cred că semnalele de acest gen sunt bune, însă că Bistrița este totuși un oraș nesigur, chiar periculos pentru bicicliști. Marius Chiuzan, jurnalist dar și președinte al unei asociații a cicliștilor, Bike News Rutieriștii Bistrița spune că acțiunea prefectului nu e rea, însă că în lipsa pistelor de biciclete racordate între ele e foarte riscant sa te deplasezi cu bicicleta prin municipiu: ” Avem piste pe Independenței și în Parcul Municipal, dar șe ajunge greu din Independenței în Parc pentru că Odobescu nu are piste de biciclete, nici Toamnei. A doua mare problemă este disciplina în trafic a șoferilor, care nu acordă decât foarte rar prioritate bicicliștilor, apoi a treia mare problemă este neatenția șoferilor, care deschid ușa fără să e asigure”, este părerea lui Marius Chiuzan. Președintele asociației cicliste îî dă dreptate prefectului  doar în privința distanțelor parcurse mai repede cu bicicleta decât cu mașina: ” Cu timpii are dreptate prefectul. Din primăvară încoace de când s-a aglomerat, mai repede ajungi cu bicicleta decât cu mașina. Însă în orele de vârf când se circulă bară la bară este riscant cu bicicleta și nu recomand bicicliștilor să traverseze orașul acesta, care nu oferă nicio facilitate pentru bicicliști.!.

Conducerea Primăriei Bistrița cochetează cu amenajarea unor piste de bicicliști de foarte multă vreme și a comandat în urmă cu câțiva ani un studiu tehnic unei asociații germane, care a stârnit multe controverse, după ce autorii au recomandat tăierea copacilor de pe marginea drumului pentru a face loc pistelor, iar în ultima campanie electorală primarul și-a asumat ferm realizarea pistelor de biciclete. În iulie 2016 Consiliul Local Bistrița a aprobat un studiu de fezabilitate pentru amenajarea a 24 de km de piste de biciclete, etapa 1, care urmau să fie realizate cu bani de la Fondul European de Dezvoltare Regională, evident după ce programul putea fi accesat.

Categoria: DIN ORAS

Scrie un comentariu

Email-ul nu va fi publicat, dar este obligatoriu pentru comentarii.
Campurile oblicatorii sunt marcate cu *