Cifrele seci din statistici sunt cele care spun că România are o mare problemă cu ceea ce știu locuitorii săi despre stilul de viață sănătos, iar lipsa de informare este simptomatică de la vârsta școlară. România urcă de la an la an în topul obezității infantile, iar intervenția autorităților sanitare este zero. Asta dacă nu punem la socoteală legislația dată, așa ca să existe pe hârtie. Apoi, dacă tot e vorba de statistici îngrijorătoare, România e pe primul loc în Europa la sarcini accidentale la adolescente. O țară în care educația sexuală în școală lipsește cu totul, fiind lăsată pe seama unor relative ore de dirigenție. Aceste statistici și altele au determinat-o pe profesoara deputat Cristina Iurișniți să se ia la trântă cu sistemul, pentru a impune obligativitatea ca măcar o dată la patru ani un elev să studieze în școală educația pentru sănătate.
Parlamentarul USR a avut câteva intervenții în plenul Parlamentului pe acest subiect, a inițiat un proiect de lege pentru care a obținut suportul a zeci de parlamentari din toate partidele și se află în fazaîn care încearcă să obțină un aviz favorabil de la Guvern: ” am reușit să obțin sprijinul în scris al Ministerului Sănătății, însă e mai complicat la Ministerul Educației, unde mi se spune că e greu de modificat planurile cadru multianuale. Vreau să creez o breșă pentru un opțional pe care elevul să-l parcurgă o dată la patru ani. E important să obțin aviz favorabil de la Guvern pentru proiect, înainte să intre în circuitul parlamentar” e explicat într-o emisiune la ASTV deputatul Iurișniți.
Dezbatere, declarație politica, chestionare
Parlamentarul a organizat vineri și o primă dezbatere la Bistrița cu medici din sistemul școlar, profesori, psihologi și reprezentanți ai elevilor pe acest subiect, pentru a se consulta pe proiect și a colecta propunerile celor implicați, dar a depus și o declarație politică în care se plânge că Guvernul sprijină educația pentru sănă tate doar declarativ
”A susține printr-un demers legislativ transpartinic, accesul elevilor la educația pentru un stil de viață sănătos, pentru o viață de familie si sănătate sexuală, potrivit vârstei, este minimul gest de implicare autentică, nefardată in educația copiiilor noștri” spune deputatul în ultima declarație politică făcută în plenul Parlamentului, care trage și un semnal de alarmă : ”In calitate de deputat..este de datoria mea să accentuez necesitatea de a susține asumat și transpartinic, măcar acum in ceasul al doisprezecelea, un act normativ care să prevadă un drept constituțional: dreptul la educație si dreptul la sănătate! Pentru o mai bună educație pentru sănătate in școli, avem nevoie complementar și de o școală a părinților! Iată un argument in plus pentru introducerea in mod unitar, o dată pe ciclul de studiu a Educației pentru sănătate in școlile din România” .
Românie printre statele codașe
În ultimii 27 de ani, lipsa unei reforme educaționale de fond și incapacitatea conturării unei programe axate pe nevoile actuale ale copiiilor si tinerilor noștri, care să răspundă dinamicii sociale, a scos la iveală nenumărate situații îngrijorătoare cu privire la incapacitatea acestora de a-și însuși principiile unui stil de viață sănătos, de a conștientiza pericolele la care sunt expuși și de a combate gradul extrem de ridicat al morbidități prin asumarea unui comportament alimentar responsabil, fundamentat încă de la cele mai mici vârste- atrage atenția deputatul , care spune și că România se numără printre puținele țări europene. În același timp, România se numără printre puținele state europene care nu au în curriculum Educația pentru sănătate, făcând notă discordantă față de țări precum Franța, Belgia, Suedia, Portugalia, Polonia, Danemarca, Germania, Cipru, Slovacia care au conștientizat încă din anii `70 importanța acestei materii în sistemele lor de educație.
”Introducerea materiei școlare Educație pentru sănătate în programa școlară, vine în sprijinul direct al tinerilor, și indirect al societății, promovând principii și valori educaționale cu scopul de a dezvolta încă din școală cunoștințe referitoare la sănătate, reproducere, comportament alimentar și norme de igienă., cultivarea responsabilității, și a prevenției. Acestea reprezintă dezideratele care stau la baza unui sistem educațional relevant, centrat pe interesele elevilor, menit să încurajeze dezvoltarea lor armonioasă și înțelegerea beneficiilor pe care îl presupune un stil de viață educat, sănătos și asumat.” mai spune deputatul în declarația sa politică.
