Ai o știre? Sună-ne pe TELEFON 0787-894941 sau trimite-ne un mesaj pe WhatsApp!

Filmarea cu drona-misiune imposibilă în România. Prin ce peripeții birocratice trec utilizatorii pentru dreptul de a filma câmpuri

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

Filmările aeriene cu ajutorul dronei, din ce în ce în ce mai folosite în filmulețe de prezentare turistică, evenimente de tot felul, nunți dar și în scopuri tehnice precum măsurarea eficienței energetice a blocurilor, sunt o adevărată aventură din punct de vedere legal în România. Numai în Bistrița-Năsăud jandarmii au dat amenzi și au recomandat întocmirea de dosare penale în cel puțin trei cazuri din ultimele 13 luni. Ultimul sancționat, chiar duminică a fost un cameraman amator care a ridicat o dronă pentru a filma de la înălțime  un campionat internațional de frumusețe canină organizat în  Viișoara, lângă Bistrița.

Jandarmii l-au reperat și  i-au cerut documentele de autorizare, care trebuie obținute de la Autoritatea Aeronautică Română, dar și de la Ministerul Apărării care certifică dacă ai  dreptul să filmezi și la ce oră și pentru că omul nu le deținea, i s-au întocmit ”acte premergătoare pentru un dosar penal, pe motiv de utilizarea neautorizată a unei aeronave fără pilot fără autorizație și acte de navigabilitate”. 

Iar pățania bistrițeanului nu este deloc un caz izolat. Anul trecut în luna mai, un alt bistrițean a pățit-o și mai și: a încercat să ridice o dronă în zona Bisericii Evanghelice pentru câteva imagini aeriene, însă pentru că în orașe, și mai ales în zonele intens populate folosirea dronelor este de-a dreptul interzisă s-a ales cu plângere trimisă direct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.  Omul riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la un an. În februarie 2017 un tânăr, tot din Bistrița-Năsăud, care încerca să filmeze un eveniment de la înălțime, a avut aceeași soartă.

La nivel național, probabil cel mai cunoscut caz a fost înregistrat în februarie 2017 în Piața Universității, când după protestele din februarie jandarmii au luat la întrebări patru utilizatori de drone, care au filmat și fotografiat sutele de mii de protestatari.

Legislația din România tratează dronele drept aeronave fără pilot. Ce spune un celebru fotograf care și-a autorizat drona

Intrarea în legalitate cu o dronă este însă aproape o  misiune imposibilă în România. Iar cei care reușesc au voie să filmeze doar pe câmpuri și doar în extravilanul localităților. Orașele sunt excluse, la fel și comunitățile mari de oameni. Legea e din 2014, însă un ordin de ministru al transporturilor a normalizat un an situația. După care s-a revenit la legea care considera dronele drept aeronave fără pilot. Știe asta din proprie experiență Cristi Moldovan, cameraman și fotograf profesionist, specializat în filmări cu dronele pe care le-a folosit în înregistrări în diferite colțuri ale lumii: ”Singurul loc în care poți să filmezi cu drona, în România este pe câmp, în extravilan, deci se aplică aceleași reguli ca pentru avionul domnului Tănase (nota red. proprietarul Aerodromului Bistrița). A fost un ordin de ministru temporar pe un an, cred că prin 2015, atunci a fost în regulă, pentru că a fost o derogare de la legea asta. După expirarea ordinului a rămas valabilă legislația anterioară care considera dronele drept aeronave fără pilot. În aceste condiții singura soluție pentru utilizarea legală a dronelor ar fi: să înmatriculezi drona ca pe o aeronavă și să n-o folosești decât în extravilan. Asta ar fi soluția legală. Eu am înmatriculat-o, costa 150 de euro, exact cât la o aeronavă. Și apoi te duci cu ea la București, la Autoritate, iți ia seria și-și pune un abțibild de identificare pe ea” explică Cristi Moldovan. ”Și lucrurile nu se opresc aici: vrei să filmezi, trebuie să trimiți o notificare Ministerul Apărării Naționale, în calitate de proprietar ai spațiului aerian, când vrei s-o folosești și intervalul orar. Și trebuie să o faci cu 30 de zile înainte”, explică artistul fotograf.

În Europa și USA legislația e permisivă

Cristi Moldovan are experiența filmărilor pe tot mapamondul: Și în Sua am zburat cu drona, dar acolo nu au fost probleme: am plătit 5 dolari ca să zbor cu drona, si aveai niste cerințe clare: sp nu zbori deasupra zonelor dens populate, să nu te ridici mai sus de 120 de metri, să nu zbori noaptea, să fie tot timpul la vedere, adică reguli din astea de bun simt”. Și în Europa legile sunt destul de permisive:” de exemplu in Elvetia ai voie să zbori fără niciun fel de autorizație cu dronă mai ușoară de 25 de kilograme. Chiar am ridicat drona acolo, a mea are 2 kilograme și a venit politia la mine, le-am arătat actele, au verificat și au spus că am dreptate”.

Hățișul legislativ îngroapă  afaceri

Într-o scrisoare deschisă transmisă Autorității Aeronautice Civile, Ministerului Transportului și Ministerului Apărării  asociațiile profesionale  ale fotografilor, jurnaliști și juriști cer  reglementări simple și spun că ceea ce se întâmplă acum cu utilizarea dronelor le periclitează afacerile tuturor celor care nu pot rezista pe piață fără utilizarea dronelor și încurajează piața gri a producătorilor. Scrisoarea deschisă este reacția la un nou proiect de modificări legislative în folosirea dronelor inițiat zilele acestea de Ministerul Transporturilor, proiect aflat în consultare publică: ”Hățișul legislativ și reglementarea disproporționată în domeniu dronelor, pe lângă faptul că nu contribuie la scopul declarat (ie. siguranța), frânează spiritul antreprenorial și dezvoltarea produselor și serviciilor în care se pot integra dronele. În acest sens, deja sunt semne că piața locală a devenit neatractivă pentru comercianții de drone (a se vedea închiderea DJI Store pentru clienții din România sau renunțarea de către un operator telecom la comercializarea dronelor prin rețeaua sa).

În schimb, asistăm la dezvoltarea pieței gri, clienții români fiind nevoiți să cumpere drone de la mica publicitate sau de pe site-uri îndoielnice.Legea “dronelor” ar trebui să fie simplă și pe înțelesul tuturor. Până la urmă, vorbim aici de echipamente electronice de larg consum, care se vând pe piața liberă și NU se adresează exclusiv profesioniștilor, dar – în același timp – și echipamente care product valoare adăugată, ajută la dezvoltarea unor companii și afaceri, creează locuri de muncă și investiții.”

Credit foto:  facebook Cristi Moldovan

 

Share.

About Author

Lasă un comentariu