Introducerea grilelor la bacalaureatul din acest an școlar bulversează elevii de clasa a XII. Ce spun profesorii bistrițeni despre găselnița MEN

Introducerea grilelor la bacalaureatul din acest an școlar bulversează elevii de clasa a XII. Ce spun profesorii bistrițeni despre găselnița MEN

După ce Ministerul Educației a publicat zilele trecute grilele pentru probele de matematică și Limba română de la Bacalaureatul 2018-2019, confirmând intenția de a modifica radical evaluarea de final de liceu, spiritele s-au inflamat în sistemul de învățământ. Elevi din anul terminal, părinți și profesori au reclamat schimbarea regulilor în timpul jocului, introducerea unei forme de evaluare pentru care nu erau pregătiți, în condițiile în care inclusiv simularea de clasa a XI-a s-a organizat pe vechile subiecte, dar și faptul că aplicarea grilelor poate avea rezultate imprevizibile. De altfel Ministerul Educație, în fața valului de contestații și luări de poziție critice  a dat înapoi și joi a scos de pe site subiectele de tip grilă invitând părțile implicate la dezbateri. Există însă temerea ca dezbaterea va fi doar de formă, iar conducerea MEN, ocupată deocamdată interimar de Rovana Plumb, să meargă mai departe cu intenția de a introduce anul acesta modificările.

Reporterii Bistrița Express au stat de vorbă cu profesori care predau la liceele din Bistrița-Năsăud limba română și matematică, disciplinele pentru care MEN vrea să schimbe de anul acesta evaluarea. Dincolo de abordările specifice fiecărei discipline rămâne un numitor comun: nu e cazul acum.

Profesoara Monica Halaszi: ” sper ca MEN să revină asupra deciziei și să lase specialiștii să analizeze oportunitatea

Profesoara Monica Halaszi (CNLR), coautor de manuale, a explicat pentru Bistrița Express că ministerul și-a făcut publică intenția de trece la evaluare pentru Bacalaureat la sistemul de grile de luna trecută și că la vremea anunțului reacțiile au fost nesemnificative, motiv pentru care consideră reacția de acum a opiniei publice puțin ipocrită: ”Am afirmat că este un pic de ipocrizie  în această isteria  generată de noua structură a subiectelor pentru examenele naționale, mai exact de introducerea itemilor obiectivi, considerați de specialiștii în evaluare slabi cuantificatori ai competențelor. Zic că e vorba de ipocrizie fiindcă se anunțaseră aceste schimbări din septembrie, la consfătuirile naționale, atunci când inspectorilor școlari li s-a prezentat decizia MEN. Inspectorii aveau obligația să anunțe aceste modificări (40% itemi obiectivi în economia subiectului) la consfătuirile județene. Unii au făcut anunțul, alții probabil nu. Cert este că mai nimeni nu a reacționat. Am comentat unii alții în privat sau pe rețelele sociale, dar nu am fost luați în considerare.”

Acum, buba s-a spart. Dar ce a generat „buba” aceasta?

Monica Halaszi explică și cum a ajuns Ministerul Educației la această soluție a grilelor, ca o încercare de a elimina subiectivismul în notare și diferențele între notările făcute de diferiți evaluatori ( între corectarea propriu-zisă și corectarea după contestații. Însă că intențiile bune s-au topit în lipsa unor programe serioase de formare a profesorilor în domeniul evaluării: ”Acum, buba s-a spart. Dar ce a generat „buba” aceasta?”

Se pare că diferențele de notare de la prima evaluare a lucrărilor de la examenele naționale și evaluarea în urma contestațiilor. Care este cauza diferențelor? În niciun caz subiectul. Cauza suntem noi, evaluatorii și lipsa unor programe de formare serioase pe tema evaluării. Din 2008 nu s-a mai organizat niciun program de formare serios în ceea ce privește profesionalizarea evaluatorilor sau măcar specializarea profesorilor în domeniul evaluării. NU poți trimite ca evaluator oameni pe care nu i-ai format în prealabil, pe care nu i-ai învățat cum să se raporteze la barem și cum să facă față unor situații care pot apărea în procesul de evaluare și notare a lucrărilor de la examenele naționale. Nu poți trimite în evaluare oameni care nu au expertiză în domeniu. Lipsește în spațiul educațional românesc un corp de experți în evaluare, selectați nu doar pe unui dosar, ci pe baza competenței. Dar nu s-a plecat în identificarea soluțiilor de la cauză. Și așa a apărut ideea introducerii itemilor obiectivi, care nu permit diferențe de notare. Nu a contat că specialiștii în evaluare au atras atenția asupra faptului că schimbarea structurii impune pilotarea subiectului (așa cum s-a întâmplat cu doi ani în urmă în cazul disciplinei limba și literatura română), nu a contat că au fost voci care au amintit de trista experiență a bacalaureatului din 2003, nu a costat nici că evaluarea competențelor nu e compatibilă cu itemii obiectivi. Nu au contat elevii care au participat anul trecut, în clasa a XI-a, la simularea examenului de bacalaureat cu scopul de a se familiariza cu structura subiectului (de atunci), iar acum s-au trezit cu un alt model în față, deși vorbim despre un învățământ centrat pe elev”.

În fața unui asemenea tablou profesoara Monica Halaszi crede că MEN trebuie să revină asupra deciziei în privința grilelor și să revină la structura anterioară a subiectelor până când specialiștii în evaluare se pronunță asupra oportunității: ”Dacă sunt bune subiectele sub forma aceasta? Mi-e greu să răspuns fiindcă nu vreau să adâncesc ipocrizia. Itemii obiectivi se regăsesc în testările internaționale, și mă refer la testele PIRLS, dar cred că este nefirească alocarea a 40% din punctajul de la un examen cu miză acestor itemi.

Sper ca MEN să revină asupra deciziei, să păstreze structura anterioară a subiectului pentru generațiile următoare și să-i lase pe specialiștii în evaluare să analizeze oportunitatea unor modificări”.

Profesorii de matematică spun că noul principiu de notare va fi ” totul sau nimic”

Profesorii de matematică cu care a stat de vorbă reporterul Bistrița Express resping aplicarea din acest an școlar   a subiectelor grilă, care-i găsește pe elevii de clasa a XII- a nepregătiți: ” gândiți-va ca aceasta generație a susținut simulare de Bacalaureat în premieră in clasa a XI-a . Este complet bulversant sa-i spui acum ca se resetează totul și nu mai e valabil cum au lucrat” spune un profesor de matematică de un liceu de top din Bistrița care a dorit să-și păstreze anonimatul. Un altul, care a pregătit elevi care au obținut  note de 10 la proba de matematică de anul trecut crede că acest nou sistem de evaluare, de tipul ” totul sau nimic” dezavantajează pe toată lumea în condițiile în care evaluările de până acum permiteau acordarea de punctaje și celor care deși nu obțineau rezultatul final făceau corect câțiva pași din algoritmul de rezolvare. ” vor fi afectați în special elevii care merg pe obținerea notei de trecere la matematică. Ei vor fi cei mai loviți pentru că acel 0,2 sau 0,4 obținut la fiecare exercițiu îi ajuta să obțină nota 5. ”. 

 

 

Categoria: STIREA ZILEI