Bistrita
7 decembrie 2019
Parţial noros
1°C
 
Ai o știre? Sună-ne pe TELEFON 0787-894941 sau trimite-ne un mesaj pe WhatsApp!

Documente unice din istoria Bistriței expuse pentru prima dată de Arhivele BN într-o expoziție dedicată celor 700 de ani de istorie locală

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

Arhivele Naționale folosesc prilejul celor 101 ani de la Unirea din 1918 pentru o expoziție care să  marcheze peste 700 de ani de istorie locală în Bistrița Năsăud.  Expoziția care are vernisajul vineri de la ora 11 în sala Tezaur a Muzeului Județean scoate la lumină  în premieră pentru publicul larg, documente care n-au mai fost expuse până acum.

Este vorba de  21 de documente unicat, din patrimoniul naţional, documente semnificative pentru  identitatea noastră naţională şi culturală cu marcarea fiecărui moment  care a dus la înfăptuirea actului de la 1 Decembrie: 1600, 1848, 1859, 1877, 1918, explică dr Cornelia Vlașin, directorul Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.

Extrem de prețioase la categoria expuneri în premieră sunt cele  şase privilegii acordate burgului Bistriţa de diferiți suverani : cel din anul 1291, oferit de Regele Andrei al III-lea care consfințește scutirea de taxe și dări  a orașului ca urmare  a năvălirii tătare. Apoi pergamentul privilegiului acordat în 1330 acordat de Regina Elisabeta prin care locuitorii Bistriţei aveau dreptul de a fi judecaţi doar de rege, de un comite ales de rege sau de judele ales de ei. În 1353 Bistrița primește un privilegiul din partea Regelui Ludovic I prin care se acorda dreptul de a ţine târg anual de Sf. Bartolomeu. Pergamentul acestui privilegiu va fi expus în sala Tezaur a Muzeului alături de un altul emis 100 de ani mai târziu de  Iancu de Hunedoara, (ajuns comite pe veci al Bistriţei şi căpitan suprem al Ungariei) prin care acordă oraşului Bistriţa dreptul de a participa la adunarea celor 7 scaune săseşti. În 1456 burgul Bistriței primește de la fiul lui Iancu de Hunedoara, Regelei Ungariei Matei Corvin privilegiul de recunoaștere a drepturilor oferite de tatăl său. Urmează apoi scrisoarea Domnitorului Mihai Viteazul prin care anunţă juraţii Bistriţei despre mutarea Dietei de la Cluj la Alba Iulia din 20 noiembrie, dar și o alta din  noiembrie 10, o altă scrisoare a Domnitorului Mihai Viteazul către Ioan Budaker, primarul oraşului Bistriţa, prin care mulţumeşte pentru sprijinul primit.

Expoziţia va fi întregită de cele 24 de drapele istorice, prezentate în premieră publicului în acest an cu ocazia Zilei Naţionale a Drapelului.

 

Share.

About Author

2 comentarii

  1. Anul acesta Bistrita a implinit 755 de ani de la prima atestare documentară. Este vorba de un document al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, la 16 IULIE 1264, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Ulterior, si anume in 1349 Bistrita este mentionată ca oras sub numele de Civitas Bysterce. Dupa ce a devenit oras (civitas) Bistrita primeste in anul 1353 dreptul de a tine targ anual de 15 zile, in luna august, cunoscut in partea locului sub numele de „BULGIUL ANUAL”. Apoi, din 1366 Bistrita capata si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldică simbolizează comertul. In 1979 orasul Bistrita este declarat municipiu.
    Referitor la prima atestare documentară, pe 14 iulie 2014 când Bistrita a implinit 750 de ani, primarul Cretu, vrând să facă pe desteptul, a debitat o mare idiotenie: ”Bistriţa nu împlineşte niciun an. Este un document emis de un Papă în care se aminteşte despre Bistriţa. Dacă documentul acela ar fi zis: de acum Nosa se numeşte Bistriţa, era cu totul altceva”.
    Iată de ce asemenea expozitii precum cea organizata la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud de Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud sub numele de ”700 de ani de istorie locală în documente unicat”, reprezintă o scoală inclusiv pentru cei din administratia locală care au mari lacune in acest domeniu.

  2. In cadrul expoziției ”700 de ani de istorie locală în documente unicat”, un loc aparte ocupă corespondenta din anii1599-1600 a domnitorului Mihai Viteazul cu oficialii Bistritei , prin care acesta solicita mesteri, provizii sau munitii. Aceasta sugerează bunele relatii ale lui Mihai Viteazul cu bistritenii.Trebuie mentionat faptul că într-un document din 6 iulie 1600, Mihai Viteazul folosea titulatura de: „Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”. Ulterior acestei date, este un mesaj al lui Mihai Viteazul către magistratul Bistritei prin care cerea să fie trimisi 8 delegati din partea orasului la Dieta de la Alba Iulia din 20 iulie 1600. Prin urmare, bistritenii au fost participanti activi nu doar la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, ci si la prima unire a țărilor române sub Mihai Vodă Viteazul la 1600.

Lasă un comentariu