Ai o știre? Sună-ne pe TELEFON 0787-894941 sau trimite-ne un mesaj pe WhatsApp!

Ecologiștii cer joi în Consiliul Local schimbarea denumirii Pieței Petru Rareș în Piața Libertății

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

Consilierii PER propun ca la 30 de ani de la Revoluție numele pieței care a fost epicentrul zero la Bistrița  în 22 decembrie 2019, este vorba de Piața Petru Rareș,  să fie schimbat în Piața Libertății.

Ecologiștii anunță într-un comunicat de presă ca reprezentanții lor în Consiliul Local au formulat și depus deja un proiect de Hotărâre care să schimbe numele pieței și solicită introducerea de urgență, suplimentar pe ordinea de zi a ședinței de mâine (nn.joi, 12 decembrie) a Consiliului Local a inițiativei tocmai pentru a marca în acest fel împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

Membrii PER au scris în justificarea proiectului că piața respectivă are cele mai puternice rezonanțe în legătură cu 22 decembrie la Bistrița, un eveniment despre care s-a scris destul de puțin: ”În primele ore ale dimineții decisive de 22 Decembrie 1989 bistrițenii au ieșit cu curaj și determinare pentru a-și manifesta la rândul lor, solidaritatea cu timișorenii și dorința lor de libertate și de înlăturare a regimului comunist. Curajul de atunci al bistrițenilor nu a fost mai prejos decât a revoluționarilor din celelalte orașe ale țării. Despre revoluția din Bistrița din data de 22 Decembrie s-a scris încă prea puțin, accentul fiind pus pe revoluția de la București. Participarea masivă tuturor oamenilor din țară la protestele din 22 Decembrie a dus în final la victoria revoluției.”. Inițiatorii, în numele cărora semnează Teodor Mârza, președintele județean al PER și consilier local au scris și despre importanța pieței din fața Palatului Administrativ și în alte împrejurări când bistrițenii au simțit nevoia sa protesteze : ”Pentru bistrițeni, momentul 1989 a fost doar începutul unei noi vieți, unei noi atitudini, unei noi conștiințe publice. De atunci, piața Libertății recâștigate s-a mai umplut de zeci de ori, de fiecare dată când oamenii au simțit că în țară lucrurile alunecă pe o pantă periculoasă și că drepturile lor sunt încălcate. Credem că denumirea Piața Libertății are o legătură reală cu trecutul, prezentul și viața cetățenilor Bistriței și reprezintă mai bine valorile și aspirațiile lor. Credem că, în majoritatea lor, bistrițenii apreciază libertatea, democrația și calea europeana pe care ne aflăm din nou după întreruperea brutală din timpul comunismului.” precizează membrii PER BN.

 

 

 

Share.

About Author

2 comentarii

  1. Academicianul Ioan-Aurel Pop într-un articolul intitulat „Statutul istoriei și al istoricului la un secol de la Marea Unire” face o pledoarie pentru istoria adevarata bazata pe izvoare si fapte autentice: «De aceea, pledoaria mea nu este contra unor abordări, contra unor școli istorice sau numite „istorice” și nici contra unor persoane și personalități preocupate de trecut, ci este – simplu – o pledoarie pentru istorie și pentru istoric, pentru acea istorie privită ca formă de cunoaștere a vieții oamenilor în funcție de criteriul adevărului și pentru acel istoric care este specialist”. Din pacate, in zilele prea multa istorie se face dupa ureche de catre nespecialisti. Astfel, in anul 2018 cu prilejul dezvelirii statuii lui Petru Rareş ridicată în piaţa care îi poartă numele , doctorul Mircea Gelu Buta, un individ cu pretentii intelectuale a facut o afirmatie halucinantă considerând că „Petru Rareş este un precursor al Marii Uniri”.
    In realitate nu Petru Rares ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă la 1600 el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat domn al Munteniei, Ardealului si a toată tara Moldovei.
    De fapt statuia lui Petru Rares dezvelită la Bistrita nu este un semn de pretuire pentru domnitorul moldovean, ci mai degrabă un pretext pentru ca unii politruci să se bage in seamă. Asa se explică faptul că pe soclul statuii a fost montată o plăcută fără vre-o mentiune legată de detalii tehnice si de numele sculptorului, ci doar cu numele celui care se consideră a fi ctitorul acestui monument – Emil Radu Moldovan desi lucrarea nu a fost făcută din banii lui.
    Iată textul integral de pe plăcuta respectivă: „Această lucrare a fost ridicată în anul Centenarului Marii Uniri finanțată prin Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, președinte Emil Radu Moldovan”.
    La scurt timp după dezvelirea statuii lui Petru Rares, din piata cu acelasi nume, troita revolutiei a fost mutată in cimitirul de pe strada Tărpiului. Este greu de crezut că mutarea troitei s-a făcut fără stirea si consimtământul evlaviosului Radu Moldovan.

Lasă un comentariu