Ceremoniile de ziua Imnului Național, devenite tradiție în fiecare zi de 29 iulie au fost organizate și astăzi la Bistrița, orașul natal al autorului versurilor, Andrei Mureșanu exact în fața statuii poetului pașoptist, din apropierea clădirii Primăriei.
Spre deosebire de tiparului obișnuit al ceremonialului, respectat de 22 de ani încoace de la instituirea sărbătoririi printr-o lege adoptată în 1998, de data asta oficialii și militarii au purtat mască, iar așezarea participanților a trebuit să respecte regula distanțării sociale.
CJ a lipsit la apel
Doi oficiali au rostit discursuri astăzi este vorba de prefectul Stelian Dolha și viceprimarul Bistriței Cristian Niculae, trimis de primarul Ovidiu Crețu, să-i țină locul, așa cum se întâmplă de câteva luni încoace. În mod inexplicabil, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud al cărui președinte, Radu Moldovan era nelipsit de la asemenea manifestări n-a trimis la ceremoniile de astăzi nici-un demnitar. Dacă la alte ceremonii asemănătoare Consiliul Județean a fost reprezentat cel puțin la nivel de vicepreședinte, de data aceasta singurul reprezentant al instituției care s-a așezat în zona rezervată oficialităților a fost un angajat al cabinetului președintelui, purtătorul de cuvânt, Bogdan Ivan. De altfel de la numirea prefectului actualului Guvern, Stelian Dolha, președintele Consiliului Județean Radu Moldovan, de nelipsit până atunci de la ceremonialele oficiale, unde obișnuia să țină și discursuri, chiar dacă protocolul nu prevedea așa ceva, nu mai participă deloc la astfel de ceremonii publice.
Ce mesaj a transmis prefectul
Prefectul Stelian Dolha a ținut un discurs cu trimitere la momentul de cumpănă prin care trece România: ”Astăzi, când umbra pandemiei aduce neliniște în sufletele noastre, versurile Imnului nostru de suflet, dar și muzica, izvorâte din însăși ființa neamului românesc trezesc nu doar emoție, dar și o energie aparte care vorbește despre toate momentele de cumpănă depășite cu bine de acest popor.
Să ascultăm azi versurile Imnului Național al României și să le lăsăm să ne învăluie în emoție, să ne insufle curaj și speranță.” a transmis prefectul, care a vorbit și despre poetul pașoptist născut la Bistrița, care a semnat versurile imnului: ”Poetul Andrei Mureșanu, a cărui încredere în devotamentul neamului românesc a purtat condeiul pe foaie, a compus aceste versuri a căror sonoritate și semnificație ne angajează în promisiunea de a da tot ce ne stă în putere pentru binele țării noastre. (…) Încă din 1848, când a fost scris pe fundalul revoluției de atunci, „Deșteaptă-te române” a continuat să fie un îndemn la lupta pentru unitate si demnitate națională.
Este un îndemn care ne-a însoțit în multe momente de cumpănă” a spus Stelian Dolha în discursul său.
Un comentariu
Motto:
,, Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea , brazilor destinul spune,
Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet.”
(Mihai Eminescu- Epigonii)
Nu Bistrita ci Brasovul este orasul imnului national. Imnul naţional al României, „Deşteaptă-te, române!”, își are geneza la poalele Tâmpei. Aici poetul Andrei Mureşanu a scris versurile și tot aici, se pare, s-ar fi născut și muzica. Fie că e vorba de o adaptare a unei pricesne, făcută de Gheorghe Ucenescu, fie că e vorba de însuși poetul, Brașovul și nu Râmnicu-Vâlcea, ar fi locul unde acest marș s-a auzit pentru prima dată.
Una din cele mai mari controverse este legată de autorul muzicii Imnului National, considerat incorect ca fiind Anton Pann.
Pr. Vasile Oltean, director al Muzeului „Prima Școală Românească” din Șcheii Brașovului, a scris și o carte pe tema imnului, care a ajuns la a opta reeditare. În opinia sa, Bonifatie Pitiş (protopopul acelor ani) roagă pe Andrei Mureșanu (care era și rudă cu el) și pe Georghe Ucenescu, dascălul de cântări, şi (pe atunci) psalt al Bisericii Sfânta Treime – Tocile să colaboreze pentru găsirea unei melodii pentru un poem patriotic. Cad de acord la o priceasnă bisericească „Din sânul Maicii mele” și ulterior când poemul este gata psaltul adaptează versurile la melodie. Concluzie? Mai întâi poetul Mureşanu a cunoscut melodia de la Ucenescu şi apoi şi-a formulat conţinutul poeziei. Aici mai trebuie menționate două lucruri: Gheorghe Ucenescu fusese ucenic al lui Anton Pann și cântecul religios „Din sânul Maicii mele” (cu circulaţie foarte mare în epocă și cel care se pare că stă la originea melodiei actualului imn national) a fost consemnat şi publicat și de Anton Pann într-una din scrierile sale în anul 1850.
Indiferent de aceste controverse, Poezia “Un răsunet” a lui Andrei Mureşanu a fost considerata de Nicolae Bălcescu o adevărată “Marseilleză a românilor”, care a avut o largă audienţă datorită înaltului mesaj patriotic exprimat, conjuncturii politice şi sociale a Transilvaniei din perioada revolutiei de la 1848.