Ai o știre? Sună-ne pe TELEFON 0787-894941 sau trimite-ne un mesaj pe WhatsApp!

Cristina Iurișniți: ”Moțiunea nu a trecut! USR nu legitimează circul PSD”

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

Deputatul USR , Cristina Iurișniți  a comentat eșuarea moțiunii de cenzură, după ce parlamentarii PSD nu au putut asigura cvorumul de ședință:

Ea a explicat si de ce arlamentarii USR nu au fost în sală: ”Parlamentarii Uniunii Salvați România nu au  participat la votul pentru moțiunea de cenzură. Încercarea PSD de a provoca o criză politică în plină criză sanitară și economică, cu trei luni înaintea alegerilor la termen, e încă o dovadă de iresponsabilitate. Țara are nevoie în această perioadă de un executiv cu puteri depline, care să se lupte cu pandemia și criza generată de aceasta. Când a fost investit actualul Guvern, inclusiv reprezentanții PSD declarau public că sunt de acord cu acest argument” iar USR nu crede că s-a schimbat ceva între timp, ”gestionarea crizei sanitare și a celei economice fiind în continuare o prioritate pentru România”:

”USR nu face jocul ieftin al PSD”

Nu este cazul să ne provocăm singuri o nouă criză, politică de această dată, pentru că aceasta nu va contribui în niciun caz la rezolvarea problemelor pe care România le are în prezent, ci le va adânci și mai mult. Această moțiune inventată de PSD, la al cărui vot parlamentarii USR nu au participat, este un joc politic iresponsabil la adresa României. Noi nu vom da credit sub nicio formă  acestui divertisment politic al lui Marcel Ciolacu și celorlalți pesediști aleși în fruntea acestui partid anacronic pentru România, care prin această moțiune de cenzură și-au creat, de fapt, doar un joc ieftin de imagine personală la recent încheiatul congres al PSD” a apreciat deputatul USR.

 

Motiunea de cenzura impotriva Guvernului a fost dezbatuta luni, 31 august, in plenul sedintei comune a Senatului si a Camerei Deputatilor. Pentru ca n-a fost indeplinit cvorumul necesar de 233 pentru vot, fiind în sală doar 226, sedinta a fost inchisa.

 

Share.

About Author

Un comentariu

  1. Motto:
    „Limba noastra-i limbă sfânta,
    Limba vechilor cazanii,
    Care o plâng şi care o cântă
    Pe la vatra lor ţăranii.”
    (Alexei Mateevici- Limba noastră)

    Era firesc să nu treacă o motiune a carei dezbatere a fost fixată in mod tembel tocmai de Ziua Limbii Române care se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova. Parlamentul Romăniei dominat de PSD, în loc să organizeze o şedintă solemnă dedicată Limbii Române, a programat astăzi dezbaterea unei motiuni de cenzură unde parlamentarii din găşti diferite numite „partide parlamentare” se ceartă ca la usa cortului.
    Liviu Rebreanu în Discursul de receptie la Academia Română, rostit pe 22mai 1940, intitulat „Laudă țăranului român”, aduce si un elogiu limbii române: „O caracteristică tot atât de importantă a unui neam, ca şi comunitatea de sânge, este limba. La noi şi aceasta e opera ţăranului. Limba românească e o limbă ţărănească. Farmecul şi expresivitatea specifică le-a căpătat dela făuritorul ei originar, care a fost ţăranul. Toată desvoltarea ei, până în timpurile mai nouă, se datoreşte ţăranului, singurul care a vorbit-o totdeauna. Limbile prea cultivate, ajunse la completă maturitate, devin rigide, abstractizante, mecanice. Pierzând sau dispreţuind contactul direct cu poporul, în cele din urmă îmbătrânesc, se artificializează, ajung a fi organisme moarte — limba latină, greacă, ebraică… Limba noastră, cultivată numai de ţărani, în legătură continuă cu pământul şi cu lumea concretă, a păstrat expresia imagică şi naivă a omului simplu, o prospeţime pitorească şi colorată, ritmul vieţii mişcătoare. Limba aceasta, ca toate operele ţărăneşti, e conservatoare şi-şi apără cu îndărătnicie conformaţia, rămânând refractară încercărilor de violentare. Neologismele, în afară de cele de specialitate cu circulaţie numai în anume sfere, se generalizează anevoie şi abia după ce suferă transformările noţionale şi formale potrivite cu spiritul ei. Aşa au fost condamnate să dea greş sforţările filologilor de odinioară cari au vrut s’o «relatinizeze», ca şi ale altor reformatori mai noi cari au încercat s’o «rumânizeze» prin reînvierea slavonismelor eliminate de evoluţia ei firească. Acelaşi rezultat trebue să-l aibă şi tendinţa unor scriitori şi gazetari de a o «urbaniza» cu orice preţ, împrumutând din limbi străine nu numai cuvinte, dar şi construcţii gramaticale şi sintactice, socotind probabil, ca şi oarecari predecesori ai lor de-acum două-trei secole, că româneasca poporului e «proastă şi nu-i bună de nimica»…” (https://revistaderecenzii.com/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/)
    Din păcate astăzi mai mult ca niciodată limba romănă este agresată de neologisme sau expresii de împrumut de care nu are trebuinţă. Ca să nu mai vorbim de numeroasele greseli gramaticale întâlnite la tot pasul, de cele mai multe ori la indivizi cu pretentii intelectuale.
    Un exemplu este chiar lângă noi. Este vorba despre tabla cu inscriptia: “ WONDERLAND-COMPLEX SPORTIV POLIVALENT” amplasată la poalele dealului Cocoş din Unirea.
    In primul rând, denumirea de “COMPLEX SPORTIV POLIVALENT” este un pleonasm. Era suficientă denumirea de “Complex Sportiv”, care prin definitie înseamnă o bază sportivă amenajată pentru practicarea mai multor ramuri de sport. Cuvantul “polivalent” nu aduce nimic in plus. El repetă in mod inutil continutul din definitia complexului sportiv, generand astfel un pleonasm. Mai potrivită ar fi fost denumirea de „Parc sportiv” care defineste un ansamblu de terenuri sportive in jurul cărora se află zone verzi si spatii de recreere.
    In al doilea rând este vorba de însăşi numele neromânesc de „WONDERLAND” dat unui complex sportiv care putea să fie numit foarte normal şi firesc „UNIREA” după numele localitătii in care se află.
    Nu ştiu cine este individul cel care vrând să facă pe deşteptul a venit cu denumirea de „WONDERLAND”, că dacă aş şti i-aş sparge ochelarii.

Lasă un comentariu