Ai o știre? Sună-ne pe TELEFON 0787-894941 sau trimite-ne un mesaj pe WhatsApp!

Ce mesaje s-au transmis din Bistrița, orașul autointitulat al Imnului Național la 173 de ani de la prima intonare a acestuia, într-o piață din Râmnicu Vâlcea

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

La 173 de ani de la prima intonare într-o piață a Imnului ”Desteaptă-te române” în Râmnicu Vâlcea, Bistrița, oraș natal al autorul versurilor, poetul Andrei Mureșan, a marcat evenimentul prin ceremonialul militar și religios obișnuit, cu participarea autorităților, în fața statuii poetului.

Ca o notă de culoare a ceremonialului de astăzi de la Bistrița, ” Deșteaptă-te române” a fost intonat de un tânăr interpret de muzică populară, Bogdan Berbecaru. Mesajele transmise de la Bistrița, orașul pe care una din fostele administrații ale orașului s-a gândit să-l branduiască în jurul Imnului Național, au variat de la invitația de a reda patriotismului componenta firescului până la marcarea unor repere istorice.

Versurile publicate în 21 iunie 1848, cântecul intonat prima dată în 29 iulie 1848

Arhivele județene, filiala Bistrița-Năsăud a publicat astăzi pe pagina de facebook copia documentului scris care vorbește despre intonarea cântecului în piața din Râmnicu Vâlcea acum 173 de ani, este vorba de o notă a comisarului extraordinar al județului Vâlcea, către conducerea centrală (foto jos).

Arhivele reamintesc și succesiunea evenimentelor legate de imn: ”În numărul 25 din ” Foaie pentru minte, inima și literatură”, 21 iunie 1848, aparea pentru prima oară poezia “Răsunet” de Andrei Mureșanu, viitorul Imn al României – “Deșteaptă-te române!”.A fost cântat pentru prima oară în Parcul Zavoi din Rm. Vâlcea, la 29 iulie 1848, pe notele lui Anton Pann. A fost intonat în toate marile momente, în timpul Revoluției Pașoptiste, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, cântată în cel de-al Doilea Război Mondial. ‘Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales Imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul.

Discursul autorităților: patriotismul nu trebuie să fie un subiect tabu

Primarul Ioan Turc, care a ținut și unul dintre discursuri de astăzi a vorbit despre patriotism ca stare a normalității: ”  Imnul ”Deşteaptă-te române!” e considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului. Patriotismul nu trebuie să devină un subiect tabu sau o stare de weekend și nu este contraindicat la modernitate. După atâtea opreliști și dificultăți, în ceasul acesta ne regăsim mai deșteptați, mai uniți sub tricolor și cu imnul în suflete, ca un răsunet. La mulți ani, români!”

Prefectul Stelian Dolha: ”Azi am intonat „Deșteaptă-te române” în orașul Imnului Național. În fiecare an, la 29 iulie, marcăm unul dintre simbolurile cele mai importante ale României, Imnul Național, prilej cu care instituția pe care o reprezint, împreună cu Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” și cu sprijinul celorlalte autorități a organizat o ceremonie militară și religioasă în fața statuii poetului Andrei Mureșanu din orașul nostru.

Deputatul Diana Morar a scris pe facebook comparând ” Desteaptă-te române cu Marseilleza”:

Simbol național alături de drapelul tricolor, stemă și sigiliu, imnul ”Deșteaptă-te române” (”Marseilleza românilor”, așa cum l-a numit Nicolae Bălcescu), a însuflețit națiunea în momentele cruciale ale istoriei, de la 1848 și până în prezent. La originea Imnului Naţional al României se află poemul ”Un răsunet”, scris de bistrițeanul Andrei Mureşanu, un motiv în plus să ducem cu emoție mâna la piept și, ”uniți în cuget și-n simțiri”, să intonăm împreună acest înălțător mesaj – o pecete a trecutului, un jurământ al prezentului și o garanție a viitorului:

Vicepresedintele Consiliului Județean, Camelia Tabara, care a sustinut si discursul din partea Consiliului Județean:  ”La noi, la Bistriţa, lângă statuia lui Andrei Mureşanu, vibraţia imnului capătă o semnificaţie aparte. (…)Trăim cu o anume moştenire a istoriei, aşa cum a fost de-a lungul vremurilor şi. prin fiecare gest pe care îl facem, istoria va depinde şi ea de noi. Determinăm istoria nu numai pe câmpul de luptă, nu numai prin gesturi eroice. Facem istorie prin indiferenţă sau pasiune, împotrivindu-ne sau fiind supuşi, facem istorie prin trăiri sau cinstiri ale unor simboluri ce ne definesc ca ţară şi neam. Trăim vremuri în care sentimentul patriotic pare demodat, poate probabil pentru că suntem contemporani ai unei lumi aflate în proces de globalizare, evident ireversibil. Să-şi cinsteşti ţara şi simbolurile ei nu înseamnă o etalare ostentativă a sentimentului patriotic” a spus vicepresedintele CJ BN.

 

 

Share.

About Author

Un comentariu

  1. Gica contra în

    Mai politruci, lasati aceasta ” poezie ” CA UN CANTEC DE LUPTA PATRIOTICA SI REVOLUTIONARA ” si reveniti inapoi la Imnul National ” Trei culori ” , ca este mult mai reprezntativ pentru Romania, mai usor de intonat si cantat de toata lumea . Imnul nostru actual, pecare-el respectam cu sfintenie de altfel, NU MAI ESTE DE ACTUALITATE, de la Revolutia din 1989 pana astazi, trecand foarte multa vreme si regimurile politice fiind ” resetate ” substantial .

Lasă un comentariu