OPINIE:Cum s-a văzut pe facebook lansarea cu ceterași a PNL-ului de la Bistrița?

Grație unor oameni digitalizați până-n dinți, din staff-ul de campanie al liberalilor, oricine a putut să urmărească live pe facebook spectacolul lansării candidaților. Cu tot cu Bocșa și ce-a mai urmat după. Probabil ca folclorul s-a potrivit cu spiritul lui ” Verde-n înrourat”, dansat mai degrabă decât cântat, bonus pentru cei care au bătut drum lung până la Bistrița. Oricum printre aplauze, pe fundal, se putea zări clar numele lui Radu Moldovan, șeful PSD-ului, scris pe peretele Sălii Polivalente. Poate pe principiul că dacă Oltean la parlamentarele din 2012  a fost pomenit în mai toate discursurile candidaților USL, acum trebuiau să le întoarcă serviciul.

Sală a fost plină cu oameni de prin teritoriu aduși de primarii mai înfipți. A lipsit de data asta Ioan Oltean, veșnicul animator de pe scenă și în loc de picanteriile lui gustate de fani ani la rând, fosta purtătoare de cuvânt a PNȚCD-ului de la alegerile din vară, în costum popular, a încercat să compenseze lipsa. A început cu un laudațio la adresa familiei care l-a zămislit pe noul președinte. Că așa-i când se schimbă dinastiile, musai trebuie periați cei noi.

Suferințele tânărului Robert

Primul discurs de președinte și candidat al lui Robert Sighiartău a fost împăciuitor, cam plin de truisme, de înțeles cumva pentru un debutant într-ale politicii, dar lipsit complet de elan. Fără pic de piper motivațional. În loc de un ”la luptă liberali”, ”ieșim din bătălia asta pe scut sau sub scut”, așa cum îi stă bine unui general care se luptă cu înroșirea completă a județului, s-a auzit mai degrabă un miorlăit motivațional. Și citate din I.C Brătianu, probabil ca să arate că are și pedigree liberal cu toată ascendența lui din ”verde-nrourat”.

Plus o mărturisire despre zbaterile  lăuntrice ale candidatului la deputăție, care sună cam așa:” Cea mai mare luptă pe care o am de dus în aceşti ani e cu mine însumi, lupta de a rămâne incoruptibil, onest, iar la finalul mandatului să vin în faţa dumneavoastră cu două lucruri: cu mâinile curate înaintea lui Dumnezeu şi a dumneavoastră, să mă uit în ochii dumneavoastră şi să spun că am făcut tot ce am putut pentru cetăţenii acestui judeţ, dar şi pentru poporul român, pentru că voi fi reprezentantul poporului român”. Nu vi se pare că sună mai degrabă a călătorie de regăsire a eului, excursia asta în Parlament a lui Robert Sighiartău? Că nu pare deloc o intenție de a lupta cu sistemul parlamentar închistat, cu birocrația, cu anchilozarea . Tânărul care va intra în Parlament pe votul politic chiar și dacă stă în pat și doarme toată campania, nu dă niciun semn că înțelege ce se întâmplă acolo , cum merg lucrurile și cât de greu poate fi reformat. Se va pierde probabil năuc vreo trei ani prin proceduri și comisii, după care va abandona orice intenție de a înțelege ceva.

Turc îi aduce pe tineri acasă. Ar trebui să-i ceară drepturi de autor lui Dolha, că el a fost primul

Ioan Turc, după 7 ani în care o fi fost plecat prin Tibet, a revendicat de la PNL scaunul de senator și culmea, aproape că l-a și primit. Spre surprinderea unui PNL-ist mare de la București , care-zic martorii- se mira prin culise cum i-a scăpat așa miracol de ascensiune până acum. În discurs Turc și-a amintit în sfârșit că nu candidează la locale și a vorbit totuși de Parlament, Cioloș și programul lui și de alte chestii ”politically correct”. Mai zice că vrea să facă pe avocatul nostru pe acolo, nu mi-e clar de ce, când în fișa postului îi scrie că trebuie să facă legi. Probabil că e mai nonconformist cum a fost și  ca director ORC: în statut îi scria că nu are voie să facă declarații și acțiuni politice, și el e președinte de partid și candidează.  Mai spune și niște fraze cu: ”să ne aducem rudele acasă din străinătate”, o temă folosită de Dolha în campania de la locale, ridiculizată la vremea respectivă de  Turc și cei care conduceau campania județeană. Acum au preluat-o cu toții.

Dobra: nu credeam să învăț a muri vreodată

Senatorul Dobra care a rezistat stoic la cântarea imnului, dar și posturii de candidat de serviciu,  a trecut peste situația sa ingrată cu o replică ce trimite la versurile lui Eminescu. A lăudat totuși noua echipă și a lăsat să se înțeleagă că acceptă sacrificiul, dacă asta înseamnă ca e parte din schimbarea prin care trece PNL-ul. Răsuflând ușurați că Dobra n-a zis mai mult, sala l-a aplaudat.

Și-apoi s-au dus cu toții pe la casele lor să rumege ce li s-a spus acolo, motivați până-n dinți și dornici să lupte pentru imaculata echipă și pentru intrarea aia la guvernare, care i-a ținut pe uscat de prea multă vreme.