Construcția Supercentrului intermodal ar da peste cap, pe termen lung, un sfert din Bistrița

Documentația tehnică a Centrului Intermodal de Transport, o megastructură pe care municipalitatea ar urma să o construiască pe străzile Gării –Tărpiului, Trandafirilor, Decebal, Arțarilor, Industriilor  este finalizată, iar proiectul a intrat în linia dreaptă a avizelor de mediu. Primăria Bistrița a cerut deja acord de mediu iar APM a solicitat studiu de impact asupra mediului, pentru a evalua cât de mare va fi disconfortul generat de uriașul șantier.

Într-o primă fază însă Agenția de Protecție a Mediului  Bistrița-Năsăud consideră că nu e necesară efectuarea așa numitei evaluări adecvate. În traducere aceasta înseamnă că dacă până în 25 noiembrie a.c. bistrițenii care ar putea fi afectați, nu formulează obiecții la această etapă, șantierului construcției centrului intermodal i se vor aplica regulile unei investiții majore: deranjează un număr mare de oameni dar e în interesul public, deci nu prea ai cum să-l oprești.

Dar ce spune în această fază Agenția de Protecție a Mediului BN în anunțul public?

În primul rând că” aria geografică și numărul persoanelor posibil afectate prin implementarea proiectului sunt relativ mari”. Apoi că durata de realizare a lucrărilor, relativ mare, va fi greu de suportat, pentru că : ”Lucrările necesare pentru realizarea proiectului vor crea disconfort populației (zgomot și vibrații create de traficul auto, în special de traficul greu și de utilaje, noxe generate de intensificarea traficului pe perioada de execuție a lucrărilor, praf, amenajarea de șantier ș.a.).

Tot APM, până să facă studiul de impact avertizează că traficul, într-o zonă și așa tensionată va fi dat peste cap:

”Pe perioada de execuție a lucrărilor va fi influențat traficul auto atât în zonă cât și pe alte artere ale orașului, Transportul anumitor materii prime/materiale/substanțe periculoase și a deșeurilor generate pe parcursul execuției lucrărilor se va face de la și la distanțe relativ mari, astfel încât aria afectată de traficul auto, în special de traficul greu nu se limitează la amplasamentul proiectului”. Apoi nici ambientul nu va scăpa de poluare:  cu particule în suspensie, generată de traficul auto asociat şantierului, posibile poluări accidentale cu deşeuri, deversări de hidrocarburi, praf şi emisii de la motoarele utilajelor, zgomot şi vibraţii.

Agenția de Protecție a Mediului avertizează Primăria să nu demareze concomitent lucrările cu cele ale parcării subterane Mihai Eminescu pentru că ”impactul negativ ale celor două construcții asupra oamenilor va fi major”.

Sursa foto: pagina oficială facebook Ovidiu Crețu

Fișa tehnică a megastructurii include:   Amplasamentul pe  25.000 m², pe infrastructură feroviară şi căi de acces rutier

            realizarea unei platforme supraterane care să preia funcțiunea autogării, platformă cu suprafața de 3.926,766 m², amplasată deasupra căii ferate la o înălţime de 10,5 , 

• spaţiul destinat autogării va avea 12 locuri de îmbarcare-debarcare autobuze, 6 locuri pentru taxi, o staţie pentru mijloace de transport în comun şi un drum cu lăţimea de 7 m pentru deplasarea autobuzelor;
• rampe şi viaducte de acces la platforma supraterană – de pe străzile Gării şi Tărpiului
• devierea străzii Gării pe zona afectată de rampa de acces şi realizarea a 2 străzi de o parte şi de alta a ramp
• îmbunătăţirea sensului giratoriu existent la intersecţia dintre str. Gării şi B-dul Decebal
• noul sens giratoriu va avea diametrul inelului central de 16 m
• devierea străzii Tărpiului pe zona afectată de rampa de acces şi realizarea a 2 străzi de o parte şi de alta a rampe

          clădire centru intermodal – se au în vedere 2 variante:

• clădire S+P+2E cu suprafaţa de 1000 m², cu structură din beton armat (diafragme, stâlpi, grinzi, plăci), acoperiş tip terasă şi pereţi cortină
•  realizarea unei zone închise la nivelul platformei, parter, cu suprafaţa de 445 m², cu structură metalică (cadre cu stâlpi şi grinzi), acoperiş din panouri sandwich şi pereţi cortină

• amenajare sens giratoriu la intersecţia străzilor Industriei şi Tărpiului

Finanțarea greu de prins. Investiția nu e pe Masterplanul de transport a României

Documentația tehnică a Centrului Intermodal a fost realizată de o companie din București ,Tractebel Engineering SA și a costat în jur de 120 de mii de euro, fără TVA.  Dacă se obțin acordurile de mediu , după realizarea studiului de impact urmează proiectul tehnic. Finanțarea uriașei investiții pe care primarul Ovidiu Crețu și-o imagina ca în Amsterdam e o problemă. Primarul a vorbit în campania electorală de platforma care era estimată înaintea studiului tehnic la peste 5 milioane de euro, însă realitatea altor proiecte asemănătoare arată că e vorba de mult mai mulți bani. De pildă un proiect asemănător la Turda este estimat la 10 milioane de euro, însă în alte orașe trece de 22 milioane euro. Fără contribuție europeană un asemenea proiect nu are practic șanse.

Mai mult proiectul centrului intermodal Bistrița nu e prins în masterplanul de transport pe care România l-a transmis recent la Bruxelles, după doi ani de schițe. La capitolul platforme intermodale există o ierarhizare de 11 proiecte pe care țara noastră  și le-a propus ca investiții pe termen mediu și lung, însă nici vorbă de vreun proiect de la Bistrița. Cu excepția celor din București, Oradea, Cluj, Timișoara, Bacău, a căror construcție a demarat sau e pe punctul de a începe și se estimează finalizarea până în 2018, alte câteva au termene de implementare până în 2023: Giurgiu, Suceava, Craiova, Iași, Brașov.