La finele anului 2017 produsul intern brut pe cap de locuitor în județul Bistrița-Năsăud este estimat că ar putea să ajungă la 6608 euro. Este o creștere de peste 4 procente față de anul care s-a încheiat și cei 6150 de euro calculați de Comisia Națională de Prognoză (CNP) pentru 2016. În ultimii ani economia județului este pe creștere economică, semnificativ mai mare decât creșterea din UE,(4,8% un adevărat record în 2016 față de 2,9 % creșterea medie din UE) însă decalajul e greu, dacă nu aproape imposibil de compensat. Media UE este de peste 27 000 de euro pe cap de locuitor și doar Bucureștiul face față acestei competiții.
Cât privește evoluția în 10 ani a Produsului intern brut în Bistrița-Năsăud în 2007, an de vârf economic PIB-ul era de 4709 euro, cu 70 % mai mic decât estimarea din 2017.
Cum stau județele din plutonul fruntaș
Prin comparație produsul intern brut pe cap de locuitor în județul Cluj , potrivit CNP e aproape dublu decât în BN și decalajul se adâncește. Astfel pe când PIB-ul din BN era de 6150, în Cluj era de 10972 euro/capita. Iar în 2017 diferența va fi de 6608 euro la 11793 euro pe cap de clujean. Față de București, care a ajuns la nivelul PIB-ul mediu al Uniunii Europene, cu 22400 de euro pe cap de locuitor încă de anul trecut, decalajul de dezvoltare e amețitor. De altfel România este considerată o țară cu mai multe viteze ca dezvoltare economică, pentru că la polul opus celor foarte bine dezvoltați sunt județe ca Vasluiul care e la jumătate PIB-ul pe cap de locuitor de Bistrița-Năsăud : 3716 euro sau Teleorman cu 4658 de euro.
De ce e Clujul gaură neagră pentru Bistrița-Năsăud
Economiștii care au observat fenomenul spun că s-a tot adâncit de-a lungul timpului și că județele bogate sunt adevărate găuri negre pentru cele modeste. Este și cazul Clujului față de Bistrița-Năsăud.
Economistul Gheorghe Sofian a descris fenomenul ca pe-o gaură neagră, într-un comentariu pentru Analize Economice.ro :” E un fenomen de polarizare, zonele bogate și productive acționează ca o gaură neagră pentru zonele sărace din jur atrăgând investiții, forță de muncă mai bine calificată in detrimentul celor sărace. Clujul drenează mult din potențialul de dezvoltare al județelor Bistrița-Năsăud și Sălaj. Timișul face același lucru cu Caraș Severinul, Brașovul cu Covasna. Acest fenomen se face simțit mai tare doar între județele bogate și cele mai sărace și nu între județe vecine apropiate ca dezvoltare precum Cluj și Bihor, Timiș și Arad . În modelul haotic actual de dezvoltare teritorială, cu cât discrepanțele sunt mai mari cu atât cu atât fenomenul de accentuare a diferențelor de dezvoltare între județe e mai resimțit”, a comentat economistul.
