Consiliul Superior al Magistraturii, convocat în această dimineață a decis în unanimitate, în prezența președintelui Klaus Iohannis să sesizeze la Curtea Constituțională a României ordonanta de urgența pentru modificarea codurilor penale. Este o cale excepțională, la care s-a recurs invocându-se conflictul constituțional între puterile statului, după ce Avocatul Poporului, cel în atribuția căruia stă atacarea ordonanțelor de urgență ezită să se implice, invocând chestiuni procedurale.
Avocatul Diana Morar a explicat pe pagina de socializare cum decurge procedura și ce se întâmplă în această situație:
”Mai avem 10 zile. 10 zile in care democrația noastră profund zdruncinata își da testul final prin acțiunea întreprinsă de instituțiile garante ale Constituției.” scrie avocatul. Potrivita acesteia articolul 146 lit.e din Constituție stabilește că președintele sau CSM pot sesiza Curtea Constituțională pentru un conflict juridic de natura constituțională cum este cazul prin adoptarea și publicarea in Monitorul Oficial a ordonanțelor in discuție:
”Natura conflictului juridic consta in subrogarea Guvernului in rolul Parlamentului prin adoptarea acestui act normativ. De ce este un conflict între Guvern și Parlament?
Exista mai multe motive, cele mai importante fiind: 1. Nu se justifica urgenta in a adopta asemenea text legal prin procedura ordonanței de urgenta întrucât Parlamentul este in sesiune și exista încă din 2015 in procedura parlamentara un proiect de lege privind grațierea.
2. De asemenea, urgenta nu se justifica nici prin prisma expunerii de motive care susține ordonanța întrucât aceasta se referă exclusiv la situația din penitenciare, situație care nu a apărut “peste noapte”, iar numărul de grațiați ar fi cu mult sub jumătatea celor care ocupa un loc in detenție peste capacitatea maxima admisă de sistem.
3. Având in vedere ca nu se justifica urgenta, care este o condiție obligatorie a valabilității ordonanței ” de urgenta”, acest proiect trebuia propus spre adoptare prin procedura parlamentara, unde ar fi putut beneficia de mai multe filtre de control pana a se prezenta in forma finala spre adoptare in forul legislativ, unde ar fi beneficiat de votul reprezentanților cetățenilor, adică a parlamentarilor, votul acestora având caracter reprezentativ al voinței poporului ce i-a ales.
4. Guvernul a preferat in mod nelegal sa organizeze o dezbatere publica formala, ignorând faptul ca Parlamentul este in plină sesiune, ignorând rolul puterii legislative.
5. In adoptarea ordonanței nu s-a ținut cont de punctul de vedere al organizațiilor profesionale juridice, ale CSM, Președintelui ICCJ, Procurorului General, Șefului DNA, Sefului DIICOT, etc. 6.Guvernul s-a grăbit sa publice in Monitorul Oficial textul ordonanței adoptate fără a mai primi avizul CSM.
7. Nu in ultimul rând, amnistia și grațierea colectivă se pot acorda doar prin lege organica, conform art.73, al.3 din Constituție și nu prin ordonanțe de urgenta.
8. Dacă amnistiei și grațierii ii sunt necesare legi organice spre a fi adoptate de către Parlament, iar forul legislativ se supune controlului exercitat in materie constituțională de Curtea Constituțională, mutatis mutandis și in cazul Guvernului. Guvernul nu poate beneficia de un drept in plus și a nu se supune controlului de constituționalitate, căci asta ar echivala cu o inechitate, un drept in plus, contrar ordinii de drept. 9. Cel mai important argument poate, sta in textul art.16 al 2 al Constituție care statuează principiul egalității tuturor cetățenilor in fata legii. 10. Se constata cu ușurintă o imixtiune a Puterii executive in activitatea Puterii judecătorești și a Puterii legislative, cu nesocotirea vădită principiului separației puterilor in stat.”
Concluzia avocatului: ”Pe fondul acestui conflict juridic, Curtea Constituțională poate fi chemată sa se pronunțe, in lumina principiului respectării prevederilor constituționale: art.1, al.5 Constituție – “În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”
Cu toate acestea, sa nu uitam faptul ca ordonanțele date de Guvern își produc efectele de la data publicării in Monitorul Oficial, dacă in textul lor nu se specifica altfel. Parțial, in cazul de fata, unele prevederi intra in vigoare după 10 zile de la publicare. Deci mai avem 10 zile”
