EXCLUSIV: Bistrița va trebui să asigure folosirea limbii maghiare în instituții, dacă proiectul legislativ trece în forma de acum

Administrația din Bistrița ar putea fi obligată să asigure utilizarea limbii maghiare pentru minoritarii acestei etnii, dacă proiectul  promovat de 30 de parlamentari ai UDMR și aflat de azi în procedură de urgență  va fi votat de Legislativ. Proiectul cu pricina, care modifică legea administrației publice locale  a primit verde astăzi în procedură de urgență de la mai multe comisii și, potrivit presei centrale face parte din pachetul legislativ negociat de conducerea PSD cu UDMR pentru a-și trece moțiunea de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu.

(Citește și: Principiul negocierilor UDMR-PSD: cere și ți se va da. Vezi ce legi cerute de UDMR au primit avize pe bandă rulantă

Bistrița intră la categoria ”număr semnificativ de cetățeni minoritari”

Proiectul care modifică legea administrației publice locale coboară pragul la care administrațiile, instituțiile deconcentrate și chiar furnizorii de utilități  sunt obligate să asigure folosirea limbii minorităților de la 20% din populația totală, cât prevede legea în vigoare, la 10%. Surpriza vine însă în cazul orașelor medii și mici, cum e și Bistrița, pentru care se schimbă etalonul din prag de 10 % în ”număr semnificativ de locuitori.” Și ca să nu existe urmă de îndoială  sintagma număr semnificativ de locuitori este tradusă de inițiatori. În cazul Bistriței, care se încadrează ca populație între pragul 50000-100 000 de locuitori proiectul  legii spune că ajung 2000 de minoritari ca să se instituie obligativitatea. Cum la recensământul din 2011 în Bistrița erau înregistrați 4109 – maghiari, iar datele acestea sunt luate în considerare, așa cum specifică proiectul, municipiul se încadrează în categoria localităților care trebuie să asigure utilizarea limbii maghiare în instituțiile sale.

Becleanul și câteva comune trec și pe limba maghiară în administrație

Iar Bistrița nu este singura unitate administrativ-teritorială din județ care va trebui să facă cheltuieli în plus pentru a asigura drepturile de exprimare ale minoritarilor maghiari și nu doar. Becleanul intră din start pentru că are 13% populație maghiară, adică mai bine de 1426 dintre locuitorii săi sunt maghiari, în timp ce proiectul legislativ are prevederi pentru 500 de minoritari în localități  între 10000 și 25000 de locuitori (Becleanul are 10628 de locuitori).

Alte câteva comune vor trebui să găsească soluții de urgență, dacă legea e adoptată, pentru că în cazul unităților administrativ teritoriale sub 10 000 de locuitori pragul este de minim 300 de locuitori minoritari pentru a fi obligatorie asigurarea accesului acestora la limba maternă, în cazurile acestea limba maghiară,  în relațiile cu instituțiile publice: Lechința; Nimigea, Matei, Nușeni, Petru Rareș, Teaca, Uriu, Cetate, Chiochiș sunt UAT-urile care intră în această categorie. Până acum această obligativitate există doar în comuna Braniștea, cu populație majoritar de etnie maghiară.

Citiți proiectul legislativ inițiat de UDMR și negociat de PSD la schimb cu votul moțiunii de cenzură împotriva pemierului Sorin Grindeanu, aici: http://www.cdep.ro/proiecte/2017/200/10/0/pl203.pdf

UPDATE:  Proiectul de modificare a legii administrației publice locale care scădea pragul pentru folosirea limbii materne de către minorități n-a mai fost dezbătut marți în ședințele comisiilor, după ce negocierile UDMR-PSD s-au blocat. Ce s-a întâmplat citiți aici: Negocierile UDMR-PSD s-au blocat în pragul folosirii limbii maghiare. UDMR anunță că nu mai susține moțiunea

Sursă foto: Cotidianul.ro