Comuna Telciu a devenit de câțiva ani în timpul lunii august destinație de cinci stele pentru lumea academică, interesată de impactul modernității asupra lumii rurale, decolonialitate și post socialism. De 6 ani Conferințele internaționale de la Telciu, la care s-a adăugat de doi ani Școala de vară, adună în comuna bistrițeană profesori de la marile universități ale lumii, masteranzi, doctoranzi și studenți. Departe însă de a fi un eveniment elitist, dedicat doar cercurilor academice, Școala de Vară de la Telciu îi integrează și pe localnici dar și pe vizitatori, care participă la ateliere și experimentează alături de vizitatori.
”Un experiment educațional inovativ”, îl caracterizează organizatorii de la Centrul pentru studierea Lumii Rurale:” Școala de vară de la Telciu se desfășoară în afara campusurilor urbane, într-o zonă rurală populată de multiple lumi ale vieții și căi de trecere înăuntrul României: munți și văi, regiuni și religii distincte, rute comerciale și de transport. Regiunea rurală din din care face parte Telciu internalizează cu intensități diferite procese de modernizare și subdezvoltare, ruralitate și urbanitate, înrădăcinare și dezrădăcinare” , este mesajul organizatorilor.
Trei tipuri de public
Evenimentul care a avut deschiderea vineri la Bistrița, la Biblioteca Județeană, prin seria conferințelor, s-a mutat la Telciu, unde rezidenții taberei rămân alături de localnici până în 20 august. În săli convenționale, dar și în aer liber, în spații amenajate inclusiv în curțile sătenilor. Școala de vară are, așa cum explică Valer Simion Cosma 14 cursuri susținute de profesori universitari din SUA, Chile, Suedia, Germania, Republica Moldova, 5 serii de proiecții de filme, documentare, prefațate de spectacole pentru copii, trei spectacole de teatru si patru ateliere dedicate tinerilor, dintre care două de teatru; unul de desen narativ și un altul de regie de film cu regizorul Vlad Petri, originar din Bistrița. ”La conferințe, majoritatea comunicarilor sunt în limba engleza și nivelul este ridicat. În schimb la Școala de vară avem trei tipuri de public: cursuri adresate publicului tânăr din Telciu, apoi activități centrate pe cursanți, unde vin masteranzi și doctoranzi, dar și mixte cu telceni si activitati comune, unde reusim sa adunam localnici si discutam” a explicat într-o emisiune la AsTv antropologul Valer Simion Cosma
Ce înseamnă gândire decolonială
Telciul devine categoric un centru prin acest eveniment și pentru o vreme încetează să mai fie periferie, încetează să se mai promoveze prin clasicele formule care includ obligatoriu folclor și etalare de costume :”Prin acest eveniment încercăm să ridicăm ruralul, și în acest caz Telciul,și prin alte evenimente decât folclor, redus doar la dansuri si costume populare. Încercăm sa arătăm că pentru o perioadă raportul centru -periferie poate fi inversat. .. Pentru unii oameni centrul lumii e locul unde trăiesc/gândesc ei. E o componentă importantă în privința ideii care stă la baza asta, e gândirea decolonială, pe care noi am asumat-o oarecum prin Școala de vara. Gândirea decolonială înseamnă să conteaze foarte mult locul în care trăiești/ gândesti, contează în ceea ce produci, ca si culturi, ca si idei si trebuie asumata asta ca să-ți particularizezi discursul, dar fără a cadea în naționalism, Si asta ne influențează modul în care trăim” spune antropologul Valer Cosma.
Cursuri complet diferite de programele universitare
Cursurile propuse și anul acesta sunt foarte diverse și foarte diferite de programele din universități : ” De exemplu vine anul acesta profesorul Cornel Ban, el este din Năsăud, dar predă la Universitatea din Boston, vine cu un curs care propune o serie de soluții economice pt Europa de Est. Apoi participă Vitalie Sprânceanu cu un curs despre Republica Moldova și integrarea ei. Îl mai avem pe Vasile Ionescu care ține un curs depre istoria sclaviei romilor. Sau avem din Chile un cuplu, regizor si antropoloagă care proiectează un film despre o comunitate rurală din Chile și după care va fi discuție, e o comunitate rurală alternativă care a dezvoltat o metoda de a face agricultură tradițională, în contextul modificărilor genetice.” spun organizatorii.
Ediția din acest an a Școlii de vară de la Telciu se concentrează asupra poziționalității istorice, sociale și economice a periferiei și ruralității, în contextul ideii unei Europe în schimbare. „ Ce istorii diferite pot confrunta valurile recente ale izolaționismului și protecționismului, creșterea Europei etno-naționaliste și a ideilor polarizatoare ca „Europa cu două viteze”, precum și intruziunea continuă asupra bunurilor comune, resurselor naturale și economiilor de subzistență? -scrie pe site-ul Conferințelor de vară-Cum redefinesc „Estul”, „Sudul” și „Ceilalții” Europei, inclusiv ”ceilalții” ei interni și coloniali, sensul Europei? Școala de vară de la Telciu este interesată în a prioritiza și a documenta diferitele răspunsuri ale istoriilor locale date modelelor globale, moștenirilor imperiale și planurilor de stat, conectând localitatea Telciu cu proiecte semnificative de modernizare și istoriile regionale și internaționale ale participanților la această ediție” este mesajul organizatorilor.
