Primarul Bistriței despre proiectul care a inflamat opinia publică: ” 59 % copaci care vor rămâne în picioare ne îndreptățește să spunem că nu vom distruge un parc, ci îl vom valorifica”

Primarul Ovidiu Crețu susține că valul de critici din ultimele zile  împotriva proiectului de modernizare a Pieței Centrale este doar ” un atac similar celui care a precedat modernizarea Parcului” . Crețu spune că ceea ce întâmplă cu acest subiect ar fi rodul unor campanii de presă, dar și a unor informații false: ” se vehiculează informații false pentru a mobiliza cetățenii Bistriței împotriva unui  proiect foarte bun”, a mai spus primarul într-o conferință de presă dedicată proiectului. ” se lansează lucruri neadevărate pe facebook în special referitor la Piața Centrală” este opinia sa vis-a vis de șirul de critici fără precedent. Primarul este de altfel convins că proiectul este ”bun, frumos și va înnobila orașul” și nu crede că îl mai poate opri ceva, cu excepția unui referendum local: ”Nu am îndoială că acest proiect se va realiza. Dacă e cazul ne vom judeca. Suntem convinși că majoritatea bistrițenilor își doresc acest proiect, vor să-l facem” sunt câteva dintre opiniile enunțate de primarul Ovidiu Crețu astăzi într-o conferință de presă dedicată subiectului.

Contractul de proiectare semnat acum o lună. Consiliul local va da un vot luna aceasta

Primarul care s-a folosit în toată conferința sa de presă de trimiteri la schița proiectului pe care a proiectat-o pe ecranele din sala de ședință, i-a făcut și o istorie pe scurt, care include concursul de soluții pentru modernizare din 2014, planul urbanistic de detaliu a zonei, votat în 2015 de CL , o dezbatere publică și un proces intentat de un avocat rezident al zonei din Piața Centrală, câștigat și el : ”Începutul a fost în anul 2014, când am lansat un concurs de soluții pentru amenajarea Pieței Centrale. Am desemnat un juriu împreună cu Ordinul Arhitecților din România, din care au făcut parte cinci persoane, niciuna din Primăria Bistrița. Lucrarea câștigătoare a fost declarată cea a companiei Sc Planwerk SRL din Cluj-Napoca . Următoarea etapă a fost realizarea planului urbanistic de detaliu, care a fost elaborat și aprobat prin hotărâre de Consiliul Local în anul 2015. De asemenea a fost organizată și o dezbatere publică pe acest plan urbanistic și au fost preluate o parte din propunerile de atunci. Mai mult, hotărârea respectivă a fost atacată în instanță de doamna avocat Cotul Teodora, care locuiește undeva în Piața Centrală, pe legislația mediului, pe legislația privind protecția monumentelor. Am câștigat și local și la Curtea de Apel Cluj!” a mai spus primarul Crețu. Contractul de proiectare cu Planwerk Cluj-Napoca e semnat de o lună și jumătate, din 14 martie, iar la finalul lunii mai proiectanții vor ajunge în fașa Consiliului Local: ” În 14.03. 2018 am semnat contractul de proiectare, urmând să se realizeze faza DALI, care va fi supusă dezbaterii Consiliului Local în data de 24 luna aceasta, când vom avea ședința ordinară. Noi am depus documentele pentru obținerea avizelor, chiar dacă ele au fost obținute și la faza de plan urbanistic de detaliu” susține Crețu.

Inventarul arborilor: câți se taie, câți rămân. 

Primarul a făcut și un inventar al copacilor care urmează să fie tăiați, și spune el, nici vorbă de cifrele vehiculate prin presă. Dar și pe calculul primarului, tot vor dispărea destui copaci. Din totalul de 102-104 arbori (primarul spune că depinde cine-i numără) referința ar trebui făcută la 93. Restul, susține acesta  țin de alte două proiecte.  Tot copacii din aliniamentul zonei Sugălete vor dispărea, pentru că așa presupune proiectul Liniei verzi, cel cu închiderea circulației în zona centrală și autobuze electrice. Cei din latura  perpendiculară pe Sugălete fac parte din proiectul Pasajelor și nici acolo nu e clar ce se va întâmpla. Una peste alta din cei 93 numărați de primar rămân 40 , la care ar urma să li se adauge 16 puieți, care vor urma să fie plantați. .”Una peste alta   59 % arbori care vor rămâne în viață ne îndreptățește să spunem că nu vom distruge un parc, ci  înseamnă că îl vom valorifica, vom valorifica piața, asezonând clădirile istorice cu vegetația” și-a continuat primarul expunerea.

”Celebrii castani de pe latura de nord nimeni nu a intenționat vreodată să-i  elimine. Ei vor rămâne în zona aia. mai mult vom planta și un molid ca să-l împodobim în timpul sărbătorilor de iarnă” dă asigurări primarul, care mai spune și că a încercat chiar să-l facă pe cel mai falnic dintre ei monument al naturii, însă că planurile ar fi eșuat, pentru că s-a schimbat legislația și nu e din specia trecută acolo de legiuitor. Nici în panorama care se vede din Primărie (foto) nu se vor vedea copaci : ”În partea dinspre primărie unde a fost clădirea fostului Gimnaziu evanghelic, o clădire importantă pe care vrem s-o marcăm pe teren nu vor mai exista copaci,  și unde vom marca locul sigur că nu vom avea copaci” continuă enumerarea primarul.

Potrivit primarului Crețu operațiunea nu ar încălca legea parcurilor, pe motiv că zona nu e trecută în cartea funciară ca atare: ”Piața centrală nu e încadrata în cartea funciară, apare ca regim de drum și construcție, piața centrală nu a avut regim de spațiu verde, nefiind încadrata ca atare:  am fost în judecată, ne-am judecat și am câștigat pentru această variantă inclusiv la Curtea de apel: suntem în fata unor atacuri similare cu Parcul Central, inclusiv cine a fost împotrivă a spus că am făcut o treabă bună după” a mai adăugat Ovidiu Crețu/

Încă nu sunt bani pentru execuția proiectului

Proiectul nu are încă finanțare, însă primarul Crețu speră să o obțină prin Programul Operațional Regional, însă cu ajustări financiare față de proiect. ”Există pe POR dacă nu ma înșel axa 4 finanțare pentru astfel de proiecte: va trebui să discutăm pentru că sumele sunt limitate. Rămâne să ne încadrăm în sumele. Cred că vom reuși să echilibrăm și costurile și nivelul finanțării și să realizăm din fonduri europene, altfel din bani publici nu se poate”. Întrebat câte semnături ar trebui să se strângă pentru a renunța, primarul a lăsat să se înțeleagă că doar un referenduum local, în care majoritatea bistrițenilor să se declare împotrivă, l-ar mai întoarce din drum.