Dacă n-ai fi știut că Dragnea și PSD-ul are nevoie ca de oxigen de referendumul asta, ca sa mai împrăștie o perdea de fum peste x subiecte delicate: conflictul din partid, contestarea lidership-ului său, ancheta în jurul înăbușirii protestului, etc, ai fi crezut, după ce Guvernul a fixat întrebarea, că pe madam Dăncilă a apucat-o tocmai acum dizidența. O idee stupidă, pentru că e imposibil să presupui că prin creierul docilei doamne ar putea înflori asemenea idei.
Și atunci dacă nu e asta, cum se face că la referendumul de definire a căsătoriei și familiei, cu data de organizare stabilită într-o ședință în Kiseleff, sediul central al PSD, întrebarea e nimic altceva decât o monstruozitate prețioasă? Adică te arde buza să demonstrezi că mai poți mobiliza oamenii ca în vremurile bune, dacă tot ai confiscat subiectul, dar tu ți-ai propus să-i întrebi ”dacă sunt de acord cu legea de revizuirea Constituției României în forma adoptată de Parlament???” Serios? Nimic despre familia tradițională, nimic de redefinirea căsătoriei, nu treci nici măcar articolul din Constituție pe care vrei să ți-l modifice oamenii prin vot? Și te aștepți să priceapă careva ceva din limbajul de constipat guvernamental, cu sau fără cotiere?
Adică te bazezi pe un public conservator, pe alocuri rudimentar, pentru cvorum, cu un anumit nivel de educație și de vârstă, dar scrii textul întrebării în așa hal încât să-i pui pe fugă tocmai pe cei pe care te sprijini? Sau v-ați gândit că-i trimiteți la vot cu broșurele cu traducerea întrebării sau cu ghizi care să le explice încă o dată că au ajuns la referendumul care trebuie și cum anume să voteze?
Nu are rost să pomenesc că hotărârea de guvern de marți calcă în picioare orice idee de dezbatere publică și că un referendum căruia nu-i lași nici măcar trei săptămâni de asa zisă campanie (legea românească și cutumele prevăd minim o lună) doar pentru că un șef de partid care nu mai are timp, s-a grăbit sa pronunțe data referendumului, iar organizarea pripită umple de înjurături tolba guvernului inclusiv din partea slujbașilor din teritoriu.
A și pentru că tot e făcut de azi pe mâine, așa sunt și mijloacele lui: costă în jur 164 de milioane, dar se refolosește tot ce se poate: de la modelul de buletine, stampile, până la decorul de sectie de votare și infrastructuri, iar hotărârea de guvern nu lasa loc de dubii: tot ce a rămas bun de la alte scrutine si se poate folosi, se folosește.
Iar referendumul cu ambiții mari, dar de o inutilitate legislativa supefianta, țintuit pe două zile ca o gumă de mestecat, are toate șansele să se spargă precum un balon, cu votanți derutați care vor pleca din cabine cu aceeasi confuzie în privire:” eu de fapt ce am votat azi?:”