România e o țară care-și bate singură cuie în talpă când vine vorba de accesarea fondurilor europene, ba chiar e campioană în UE la introducere de condiționalități suplimentare față de normele Uniunii. Comisarul european Corina Cretu a declarat, sâmbătă, la Bistrița, că țara noastră are cele mai multe condiționalități și restricții in ghidurile de finanțare, care nu se regasesc în normele europene.
Ea a exemplificat cu cazul comunelor sub 2000 de locuitori pentru care românii din autoritățile de management au decis că nu pot accesa proiectele de apă și canalizare, spunîndu-le primarilor de acolo că ar fi normă UE: ”România este țara care adaugă cele mai multe condiționalități la fondurile europene servindu-le autoritățile locale explicația că așa cer normele europene . De pildă cele legate de comunele de 2000 de locuitori: le spun tuturor primarilor că li se resping proiectele de apă și canalizare spunându-li-se că UE nu investește în comunele sub 2000 de locuitori. Nu sunt normele Uniunii Europene. Noi din contră, vrem ca fondurile noastre să se ducă spre cei mai vulnerabili și cei mai săraci. 80% din fondurile noastre ar trebui să se ducă către cei mai vulnerabili. De aceea spuneam: mă lovesc în fiecare zi de aceste aspecte (ale supra-condiționărilor naționale ) la întâlnirile cu primarii, cu beneficiarii, am întâlnit experti care implementează fonduri europene și sunt la curent cu regulamentele noastre: si sunt si ei siderați de faptul că se adaugă atât de multe condiționalități.
Comisarul european pentru afaceri regionale și administrație publică a explicat la Bistrița că a propus pentru exercițiul financiar următor a Uniunii Europene simplificarea setului de reguli pentru toate categoriile de fonduri: ” Eu dimpotrivă am propus o simplificare radicală a tuturor acestor condiționalități pentru că vreau să le fac viața mult mai ușoară. Mie îmi vine să plâng când văd tineri care nu accesează fondurile europene din cauza birocrației și a normelor complexe iar din exercițiul financiar 2021-2027 noile regulamente vor prevedea același set de reguli pentru cele 7 fonduri europene și vor fi cu jumătate de reguli mai restrânse decât cele actuale…Interesul nostru e ca proiectele noastre să se facă, iar beneficiarii să se concentreze pe implementarea proiectelor, pe realizarea lor, nu pe dosare și așa mai departe. Pentru un proiect e nevoie uneori de luni întregi numai pentru a semna pe fiecare pagină..nu e regula noastră, în celelalte state europene se depun dosarele în format electronic, nu cu camioanele. Este trist că am reușit să complicăm procedurile” a mai spus Corina Crețu.
De ce impun românii reguli în plus
Întrebată care crede că este explicația complicării ghidurilor și adăugării de condiții suplimentare, Corina Crețu a răspuns : ”s-au complicat în ghidurile de la nivel național. Dânșii ( nota red.cei din autoritățile de management) cunosc foarte bine regulile europene, la care adaugă condiționalități. Pentru că există această idee obsesivă de a mulțumi pe toată lumea. Și de a face proiecte mici care nu au impact major în viața de zi cu zi a oamenilor.”
În completarea comisarului european fostul ministru de interne Ioan Rus, care a însoțit-o pe Corina Crețu în vizita prin județul Bistrița-Năsăud împreună cu alți membri ai PRO România a punctat: ” chestiunea e foarte simplă, asta se amplifica in ultima vreme. De exemplu primarul din Beclean sau din Năsăud, sau de oriunde altundeva vrea sa acceseze niște fonduri, atunci mai pui și tu ceva condiții ca să vină, să te roage și așa mai departe. Eu acuma am aflat de la Radu Moldovan că e plafon de 1,5 milioane de euro pentru proiecte. Păi cu 1,5 milioane de euro pe 7 ani ce sa facă? Nimic nu poate face. Ca sa multiplice 1,5 milioane trebuie să se tot ducă la unul la altul, mai dă ceva, în sfîrșit..în alte țări asta nu există. Sunt invenții ale noastre românești” a comentat Ioan Rus. De altfel atât Corina Crețu cât și Ioan Rus au avut o întrevedere cu președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan. Întrebați de reporterul Bistrița Express de ce s-au întâlnit cu liderul județean al PSD cei doi lideri Pro România au răspuns că a fost vorba de o simplă vizită de curtoazie, normală atunci când e un comisar european, dar și pentru că au pus umărul în trecut, împreună la accesarea unor proiecte europene pentru comunitatea din BN.
