În ultimele zile, am vizitat mai multe firme bistrițene, unele mai mari, altele mai mici. Ce mi-a atras atenția, pe lângă respectul pe care-l port celor care, plecând de la nimic, au construit firme de succes, care aduc plusvaloare și nu stau cu mâna întinsă la ajutoarele guvernelor.
Proprietarii lor, într-o țară civilizată, ar fi consultați de oricine vrea să dezvolte o strategie economică coerentă pentru un oraș, județ sau o țară. Se lovesc de probleme care, ar trebui să fie ale altora, plătiți de către ei și noi, restul contribuabililor, cu salarii grase, mașină la scară și birou cu secretară, cafea și telefon gratuit.
Toți caută soluții pentru problema cea mai mare, lipsa forței de muncă. Unii au început programe de ucenicie, alții au adus forță de muncă din străinătate, pentru a-și onora contractele cu parteneri din toată lumea. Având la dispoziție oameni cu experiență, doritori de a se implica în găsirea unor soluții pentru dezvoltarea unor companii sănătoase, cu șanse de dezvoltare pe viitor, este o crimă să nu-i consulți și integrezi într-un sistem coerent de găsire a soluțiilor de dezvoltare durabilă a orașului.
În loc de a le folosi experiența pe care o au în controlul costurilor, dezvoltare, tehnologizare, internaționalizare a afacerii, ce fac mai marii zilei? La o “vizită” electorală a unui fost ministru local, la întrebarea, justificată a unui muncitor legat de diferența existentă între slujbașii de la stat și cei de la privat, i-a șoptit conspirativ la ureche: -de ce nu pleci de aici, mai avem locuri la stat.
În loc să dea din coadă ca un cățeluș fericit, așa cum se aștepta “duamna”, obișnuită cu “mituirea micilor politicieni în devenire”, omul, s-a revoltat, la fel și colegii lui, iar “duamna ministru”, a dispărut ca “argintul viu”. Nu “duamnă”, oamenilor le place munca lor, le plac managerii lor, pentru că-i tratează ca pe membrii unei mari familii, fară fițe de primadonă sau de “vechil” cum se întâmplă mult prea des în sutele de servicii, birouri și instituții de “tăiat frunze la câini” finanțate de către statul asta, atât de darnic cu susținătorii lui.
Nu “duamnă ministru”, oamenii aștia nu se vor transfera la “stat” pentru că dacă ar face-o, ar rămâne “statul” fără bani de salarii grase, haine de lux, mașini la scară, telefoane scumpe și traininguri gratuite la mare și munte
