Opoziția reunită cere anchetă parlamentară pentru votul din Diaspora

Trei partide de opoziție :PNL, USR şi PMP au depus la Camera Deputaților o  solicitare de înfiinţare a unei comisii parlamentare de anchetă care să investigheze cauzele îngrădirii  dreptului la vot al românilot din diaspora la alegerile din 26 mai.

În cuprinsul sesizării reprezentanții celor trei partide atrag atenția  că “zeci de mii de cetăţeni români din Diaspora nu au putut să-şi exercite dreptul la vot garantat de Constituţie la alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019”, o situație în oglindă cu ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2014 .

Potrivit plâgerii, în procesul de votare “au fost grave erori de organizare” dar și ”o lipsă de responsabilitate a Ministerului Afacerilor de Externe, care nu a suplimentat cu un număr suficient de mare secţiile de votare din străinătate pentru a le garanta cetăţenilor români dreptul de vot”.

Ministerul Afacerilor Externe este acuzat și că nu a promovat îndeajuns secţiile de vot suplimentare deschise pentru acest scrutin şi nici nu au fost dispuse în jurul ambasadelor şi consulatelor pentru a fi accesate uşor, iar ministrul Afacerilor Externe a oferit “explicaţii cel puţin neconvingătoare”.

Comisia ar urma să poata ancheta pe oricine care poate oferi informații 

Comisia parlamentară de anchetă cu privire la îngrădirea dreptului la vot a cetăţenilor din Diaspora va avea ca obiective verificarea circumstanţelor în care a fost stabilit un număr de secţii de votare ce s-a dovedit a fi insuficient, cine au fost responsabilii pentru organizarea defectuoasă a alegerilor din Diaspora, în ce măsură observatorii de la secţii au acordat asistenţa necesară alegătorilor pentru a fi îndrumaţi spre alte secţii de votare şi de ce nu s-a prelungit programul de votare la secţiile cu probleme din afara ţării.

Comisie parlamentară de anchetă ar urma să fie  compusă din 15 membri şi ar trebui să  poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.

Comisia parlamentară de anchetă dispune efectuarea de expertize şi poate solicita Guvernului sau altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice înscrisuri care pot servi la aflarea adevărului, mai precizează proiectul de hotărâre.

Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în termen de 60 de zile de la data constituirii comisiei. După primirea raportului, Biroul permanent îl va pune la dispoziţia grupurilor parlamentare şi îl va înscrie pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului, se specifică în cuprinsul proiectului de hotărâre.

Comisia de ancheta este cea de-a doua acțiune comună a opoziției reunită după alegerile europarlamentare, prima fiind tentativa de a impune un singur candidat la șefia Camerei Deputaților, vacantată după trimiterea în închisoare a lui Liviu Dragnea