Prefectul Stelian Dolha a explicat astăzi într-o conferință de presă că ar exista o soluție pentru limitarea pagubelor produse transformatoarelor de energie electrică și rețelei de electricitate de copacii și vegetația doborâtă de rafalele de vânturi.
După ce săptămânile trecute vântul care a bătut peste 100 de km la oră a dus la întreruperea electricității în peste 5000 de gospodării din județ, iar echipele de la SDEE și Electrica au constat că pagubele au fost provocate ca de obicei de copacii căzuți peste transformatoare și peste liniile de tensiuni, prefectul spune că a aflat în ședințele de comitet pentru situații de urgență că pe hârtie soluțiile de preintâmpinare a acestor situații ar exista, dar nu le respectă nimeni. Dolha a explicat că între Romsilva și SDEE Transilvania există un protocol încheiat în 2017 care prevede marcarea și taierea copacilor cu probleme din vecinatatea retelelor de echipe mixte sio firma specializată, doar ca in practica nu se intamplă mai nimic: ”Cei de la Electrica au contract cu o firmă ce are obligația să curețe vegetația. Ar trebui să plece în echipe mixte cu Romsilva și ocoalele private să marcheze arborii respectivi, iar firma respectivă să îi taie, să îi curețe. Dacă s-ar face lucrul acesta, nu ar trebui să mai avem probleme”.
Prefectul mai spune că va lua turul de coarne și va insista ca protocolul sa se respecte în Bistrița-Năsăud, iar pentru restul suprafețelor, aflate în subordinea ocoalelor private să se încheie protocoale separate: ” închei protocoalele respective între Electrica și ocoalele silvice private, respectiv Romsilva, fac echipele mixte și mergem în teritoriu pentru că vegetația asta trebuie curățată. Vorbim despre siguranța noastră.”.
Stelian Dolha insistă ca aceleasi protocoale să fie încheiate si intre administratorul rețelei feroviare și Romsilva, respectiv ocoalele private, pentru copacii care ar putea cădea pe calea ferată, așa cum s-a întâmplat recent pe tronsonul Vatra Dornei-Ilva Mică și blochează circulația feroviară chiar și o noapte întreagă: ”Dacă arborii cădeau peste un tren de călători și erau și victime răspundeam cu toții că nu am curățat vegetația, ori lucrurile acestea bune la nivel teoretic trebuie puse în practică. Refacem protocoalele, facem echipe mixte și trecem la treabă. Nu e altă soluție. Nu putem sta cu mâinile în sân să mai așteptăm următoarea perioadă cu vânt și iar să avem consumatori care rămân fără elergie electrică și tronsoane de cale ferată închisă”, a concluzionat prefectul de Bistrița-Năsăud.
Explicatie foto: Cum arata calea ferata Ilva Mică Vatra Dornei după episodul rafalelor de vant care au blocat circulația la început de februarie
2 comentarii
Infrastructura căilor ferate române este reglementă prin LEGEA nr.129 din 16 octombrie 1996, cu modificările ulretioare. Referitor la zona de teren adiacentă căilor ferate, există două categorii de reglementare si anume: (1) ZONA de protecţie şi (2) ZONA de siguranţă a infrastructurii feroviare.
-Zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a MAXIMUM 100 de metri,de la axa căii ferate, precum şi terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă, la asigurarea funcţionării acesteia.Limitele concrete ale zonelor de protecţie ale infrastructurii căilor ferate române se stabilesc pe baza normativelor emise de Ministerul Transporturilor privind construcţia şi protecţia căii ferate, prin standarde de stat şi sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului.
-Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare publice cuprinde fâşiile de teren, în limită de 20 de metri situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor de semnalizare şi de siguranţa circulaţiei şi a celorlalte instalaţii de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului.
Prin urmare, nu-i nevoie de a stabili alte limite pentru fâşiile de teren din jurul căii ferate, din moment ce legea prevede ca zona de sigurantă să fie de 20 metri de o parte şi de alta a axei căii ferate.
Si daca nu trebuie stabilite alte limite precum afirmati dvs. ce ar trebui facut totusi ca sa nu se mai prabuseasca copacii aceia peste calea ferata? Ca nu vad sa sugerati solutii, desi pareti familiarizat cu domeniul