Liberalul Ioan Turc, candidatul Alianței de dreapta la Primăria Bistrița a afirmat într-o emisiune la BEX Tv că actuala administrație a Bistriței nu stă nici pe departe atât de bine la capitolul atragere de fonduri europene, așa cum s-a lăudat de-a lungul timpului.
Turc spune că o dă de gol un calcul minim: raportarea banilor atrași la numărul de locuitori. Candidatul PNL-USR-PLUS explică și cum s-a ajuns la atragerea fondurilor europene: pe programul de infrastructură mare, marile municipii din Nord Vest au capitol bugetar separat, iar banii s-ar fi împărțit in funcție de criterii fixe dar și de negociere: ” Se tot laudă administrația PSD cu atragerea fondurilor europene, dar este o minciuna sfruntată, la fel ca și altele. A se înțelege foarte bine, pe programul de infrastructură mare, s-au făcut întelegeri între primariile din zona de Nord, jumătate din bani s-au împărțit între acestea. Cealaltă jumătate din bani s-au împărțit în funcție de numărul de locuitori și astfel Bistrița a fost favorizată.” .
Turc a atras atenția că din alte surse de finanțare nu au fost atrași bani europeni: ”Din nefericire, nu am mai atras niciun cent din alte surse de finantare, ma refer tot la bani europeni. Să vedem exact, banii s-au împărțit la masa verde, nu datorită harniciei celor din executiv, totodată nu s-a făcut nimic pentru constituirea unei zone metropolitane, care ne-ar fi conferit anumite avantaje: intrau și comunele învecinate, iar proiectele depuse ar fi avut altă forță, punctaj mai mare”.
Sub Dej, Zalău sau Turda la atragere de fonduri
Candidatul PNL-USR-PLUS la funcția de primar al Bistriței, Ioan Turc, a venit la BEX Tv și cu dovada că statistic, pe cap de locuitor Bistrița stă mai rău decât orașele din jur: Bistrița a atras doar 747 euro/ loc, față de Turda cu 1265 euro, Zalău 1310, Dej cu 1401euro/ cap de locuitor și a întrebat „Vi se pare ca a performat administrația PSD a Bistriței in atragere de fonduri europene? Oradea, Alba Iulia, Sibiul, Aradul, sunt orașe în care banii europeni și cei din bugetul local investiți, se văd în calitatea vieții umane, a serviciilor și în nivelul de trai al cetățenilor. Pe mine nu mă interesează fanteziile nimănui, pe mine mă interesează doar ce se vede cu ochiul liber” a mai spus Ioan Turc, invitat la BEX Tv.
Întreaga emisiune o puteți urmări aici
Un comentariu
Nu-i nici o mirare că la atragerea de fonduri europene Bistrița stă mai rău decât alte orașe de mărime comparabilă percum Turda, Dej sau Zalău din judetele apropiate. Culmea e că orasul Bistrița stă mai rău chiar decât Beclean, un oras mult mai mic din acelasi judet (Bistrița-Năsăud).
Spre exemplu, la finalul anului 2015 , primarul Cretu se lauda ca bilanțul proiectelor cu fonduri europene derulate la Bistrița în ultimii opt ani, se ridica la 48 milioane de euro. La scurt timp, in ianuarie, 2016 primarul Becleanului, Nicolae Moldovan declara cu mai multa modestie: „cred că am atras 100 de milioane de euro prin toate proiectele derulate în acești ani”. Lucrurile se confimă prin rezultate.
Astfel, în încercarea (nereusita) de a face din Bistrita un oras turistic, o mare parte din banii europeni s-au cheltuit aiurea pe „axe turistice” constând în pavarea pasajelor cu piatra nefinisata pe care abia poti umbla sau pe fântâni arteziene in locuri din cele mai ciudate.
In schimb, orasul Beclean se apropie tot mai mult de statutul de statiune turistica si balneara, datorita unui primar cu viziune si vointa care a reusit sa faca din lacurile sarate de la Figa o adevarata minune. Cu toate ca si orasul Bistriţa dispune în apropiere de locaţii cu izvoare sărate (Saratel, Sărata şi Slătiniţa), pe primarul Cretu nu l-a dus capul să se valorifice aceste facilităţi prin amenajarea unor staţiuni balneare locale. Dimpotrivă Cretu a deschis o gaură neagră numită pompos si neromâneste “Wonderland”, un proiect fara perspectiva situat pe pasunea din Unirea unde a îngropat 10 milioane de euro, bani din imprumuturi bancare, pe o pârtie de schi nefunctională indatorand orasul pe 20 de ani.
Pe de alta parte , in aceeasi perioadă la Beclean a fost realizat un bazin de inot acoperit construit cu fonduri CNI, in timp la Bistrita s-a făcut de mântuială reabilitarea strandului Codrisor, cu bani din bugetul local, adică pe banii contribuabililor.