Acum 102 ani la Alba -Iulia au votat pentru Marea Unire 62 de delegați reprezentând voința locuitorilor actualului județ Bistrița-Năsăud, organizat administrativ atunci în Comitatul Bistrița-Năsăud și parțial Solnoc Dăbâca(din care făcea parte Becleanul si comunele din împrejurimi) sau Cojocna (comuna Teaca si împrejurimile).
Toți cei 62 de delegați si alți 11 delegați născuți în zonă, personalități ale vieții publice au avut acces în sala Marii Uniri de la Alba Iulia în baza credenționalelor de delegare, un fel de pasapoarte de intrare.
Majoritatea credenționalelor delegaților din comitatul Bistrița-Năsăud si zona Beclean se păstrează la Muzeul Unirii din Alba Iulia, cu excepția a 4 dintre acestea aflate în posesia Direcției Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, care le-a expus în copie de această dată pe pagina de facebook a instituției.
O femeie delegată a Asociatiei de Binefacere a Femeilor
Unul dintre credenționalele păstrate la arhiva din Bistrița trimite la Alba Iulia un delegat femeie, Maria Victor Onișor . Este vorba de o delegare făcută în 27 noiembrie din partea unei asociații a doamnelor, în cazul acesta a Asociației de Binefacere a Femeilor greco catolice si ortodoxe din Bistrița la ”Marea Adunare Națională a Românilor ce se va ține anul acesta și alte Mari Adunari Naționale care se vor mai ține, eventual , anul viitor” se precizează în credenționalul în cauză. Alte trei sunt credenționale din Bistrița și Năsăud (foto).
Cine au fost delegații bistrițeni la Adunarea de la Alba-Iulia
Deegații bistrițeni au reprezentat asa numitele cercuri electorale, 4 cu totul din actualul județ dar si diferite asociații profesionale, ori reprezentând preoțimea sau gărzile naționale. Comitatul Bistrița-Năsăud avea 2 cercuri electorale: Bistrița și Năsăud. Cei desemnați să-i reprezinte pe bistrițeni au fost: Gavril Tripon, Dionisie Login, Petru Poruțiu, Mihai Doroftei și Ioan Cotoc. Năsăudenii erau reprezentanți de către: Ioan Pecurariu, Victor Onișor, Ioan Catarig, Zăgreanu Laurențiu Oanea și Eliseu Dan.
Cercul Beclean, care se afla atunci în Comitatul Sonoc Dăbâca, și-a desemnat următorii reprezentanți: Octavian Pavelea, Vasile Chendrean, Teodor Pascu, Iosif Mureșan și Ilie Iuga.
Din Cercul Teaca, aparținând atunci de Comitatul Cojocna, au fost aleși: Eugen Bran, Ioan Buzea, Nicodim Morar și Todor Stanca.
Pe lângă aceștia și-au desemnat reprezentanți asociațiile profesionale, meseriașii, preoții, gărzile naționale până la 62 de delegați, iar alte 11 persoane originare din județ au fost desemnate să-i reprezinte pe românii din alte comitate la Marea Unire.
Citește și: cum a fost atmosfera în Bistrița-Năsăud înaintea evenimentului de la Alba-Iulia:
Un comentariu
Au trecut 2 ani de la Centenarul Marii Uniri din 1 Decembrie, 1918 si orasul Bistrita nu are un monument evocator al actului istoric amplasat în Piața Unirii, desi bistritenii au fost participanti activi la marele act istoric din 1 decembrie, 1918 de la Alba Iulia.
Cu toate că la inceputul anului 2018, Primăria Bistrița a lansat un concurs de solutii pentru realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918, amplasat în Piața Unirii, prin care să fie celebrat Centenarul Marii Uniri, lucru acesta nu s-a materializat. De aceea, in locul bustului lui Cuza, care nu are nici o legatură cu Piata Unirii din Bistrita ar trebui ridicat un Monument al Unirii in forma unui obelisc placat cu marmura cu inăltimea totala (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până la vârf ar trebui să aibă 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar impreună cu soclul de la bază de 3,18 m să se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri). Pe soclu se va putea monta un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avându-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea . Pe trei dintre laturile obeliscului se vor putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand. Pe cea de-a 4-a latură trwebuie să fie trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o notă de personalizare a monumentului pentru Bistrita-Năsăud.
Este absolut necesar ca actuala administratie a orasului Bistrita să ridice in Piata Unirii un monument evocator al Marii Uniri din 1918 in locul bustului lui Cuza, pe care un primar incult l-a mutat aici de la IJP in anul 2012, fără să stie că numele pietei nu are nimic in comun cu „Mica Unire” din 1859.