Profesoara de limba română Monica Halaszi, autoare de manuale școlare și una dintre cele dedicate susținătoare a predării educației media în școli explică pe facebook celor care o urmăresc de ce este atât de important votul de duminică și mai ales de ce nu trebuie risipit.
”Viitorul guvern îl dau partidele și alianțele politice active și nu independenții sau formațiunile politice apărute peste noapte. Tocmai de aceea cred că duminică nu trebuie să ne risipim votul, ci să alegem cu responsabilitate. Știu, încă mulți dintre noi se regăsesc în replica cetățeanului caragialian („nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba pe poftă…”), dar nu ar trebui să uităm că nici măcar acesta nu era dispus să-și risipească votul. Nu ne plac cei care fac treabă de mântuială, nu-i așa? Păi haideți să nu fim votanți de mântuială” scrie Monica Halaszi.
Și pentru că știe foarte bine că lecțiile prind mult mai bine și au alt impact dacă sunt colorate cu povestioare, profesoara a ales una cu tâlc, o parabolă :
”Iar pentru cei cărora le plac parabolele, am găsit una potrivită în acest context.
Un om sărman, care abia îşi ducea zilele cerşind din poartă-n poartă, a zărit într-o bună zi o caleaşcă de aur intrând în sat, iar în caleaşcă se afla un rege frumos şi surâzător. Săracul şi-a spus de îndată în sinea lui: suferinţele mele au luat sfârşit, traiul meu nevoiaş s-a isprăvit. Simt că regele cu chip luminos a venit aici doar pentru mine. Am să mă bucur de firimiturile averii lui şi am să duc de azi înainte o viaţă lipsită de griji. Ca şi cum ar fi venit, într-adevăr, pentru a-l întâlni pe omul cel sărman, regele a oprit caleaşca în dreptul lui. Cerşetorul, care îngenunchease cu fruntea în ţărână, s-a ridicat şi l-a privit, încredinţat că norocul n-avea să-l mai ocolească. Deodată, regele a întins o mână spre cerşetor şi i-a spus:
– Ce-mi dai?
Săracul, uimit şi încurcat, n-a ştiut ce să-i răspundă. „Nu cumva regele vrea să glumească sau să-şi bată joc de mine?”, se întreba el. „Ori mă aşteaptă alte necazuri?” Apoi, văzând surâsul regelui, chipul luminos şi mâna întinsă, a scotocit în traistă şi a găsit câţiva pumni de orez. A luat un bob de orez şi i l-a dat regelui, care i-a mulţumit şi a plecat mai departe în caleaşca trasă de caii nemaipomenit de iuţi.
Seara, cerşetorul şi-a golit traista şi a găsit un bob de aur. A început să plângă amar…
– De ce oare nu i-am dat tot orezul?” își încheie Monica Halaszi relatarea odată cu oferirea cheii de lectură: ” Votați cu responsabilitate. Votul vostru reprezintă acele boabe de orez care, deși mărunte, capătă valoare după ce sunt oferite.”
Foto: facebook Monica Halaszi, noiembrie 2019
