Proiectul drumului de mare viteză care va fi amenajat pe așa numitul traseu al Autostrăzii Nordului nu va fi un amplasament de infrastructură existentă, ci va fi un proiect de infrastructură cu totul nou, a explicat deputatul Diana Morar după o întâlnire la Compania Naționala de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Deputatul liberal a participat alături de alți parlamentari la o întâlnire cu reprezentanții C.N.A.I.R. având ca temă tocmai drumul de mare viteză care ar urma să treacă prin Bistrița-Năsăud și să lege judetul de Satu Mare și vama Petea dar și de Maramureș, și Suceava, așa-numita Autostradă a Nordului :
”În ceea ce privește tronsoanele care vor tranzita județul nostru, Baia Mare – Bistrița și Bistrița – Vatra Dornei, în prezent se fac studiile de fezabilitate în urma cărora va rezulta varianta optimă pentru această investiție (autostradă sau drum expres). Totodată, va fi prezentată și soluția recomandată pentru traseu, având în vedere că nu se va lucra pe infrastructura existentă, ci va fi un drum nou, care va îmbunătăți conectivitatea la nivel regional și va crea condițiile necesare pentru creșterea investițiilor și dezvoltarea turismului ” a scris pe facebook Diana Morar.
Deputatul liberal a promis că va urmări îndeaproape derularea acestui obiectiv deosebit de important pentru Bistrița-Năsăud, dar și pentru România.
Un comentariu
Prin definitie, sintagma ”Drum de mare viteză” se referă deopotrivă atât la „autostrăzi”, cât si la „drumuri expres”. In cazul traseului Baia Mare – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, fie că este vorba de „Autostrada Nordului” sau de un „Drum Expres”, rezultă clar impărtirea distantei respective in 3 loturi si anume: Lot 1, Baia Mare – Bistriţa; Lot 2, Bistriţa – Vatra Dornei şi Lot 3 Vatra Dornei – Suceava”. Pentru Judetul Bistriţa-Năsăud sunt importante lotul 1 si 2, care includ si centurile ocolitoare ale oraselor Beclean si Bistriţa. Acest lucru este important, având in vedere că in sedinta din 11 iunie Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă, prin care primăriile şi consiliile judeţene vor putea prelua în gestiune şi execuţie proiecte de centuri ocolitoare, drumuri naţionale, precum şi alte lucrări de infarstructură rutieră sau feroviară. Astfel, după finalizarea studiilor de fezabilitate ar putea fi demarate mai repede lucrarile la centura Bistriței pe traseul: DN17 – Sărățel – Monariu – Budacu de Jos – Jelna – Ghinda –Livezile.
Faptul că Bistrita nu are până in prezent o centură ocolitoare se datorează primarului Cretu, care din 2010 s-a cramponat prosteste de varianta 2 Sud prin Padurea Codrisor, o solutie idioată ce nu respectă criteriile minime pentru o centură ocolitoare, si in plus era extrem de costisitoare, datorită problemelor legate de alunecarile de teren, ca să nu mai vorbim de cerintele impuse de protectia mediului, datorită poluării cu noxele produse de traficul de tranzit.
Președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, a fost un părtas al „gândirii intelepte” a colegului sau de partid Ovidiu Cretu, fiind si el un sustinător inversunat al variantei (ne)ocolitoare 2-Sud prin padurea Codrisor.