Ai o știre? Sună-ne pe TELEFON 0787-894941 sau trimite-ne un mesaj pe WhatsApp!

Premierul Ciucă ironizat pe facebook pentru postarea dedicată sărbătoririi limbii române. Internauții i-au reproșat că măcelărește limba română

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +
O postare făcută pe pagina Guvernului României în care premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj de ziua limbii române, marcată astăzi, a declanșat imediat reacții ironice din partea celor care urmăresc pagina. Premierul, care e departe de a fi un comunicator, gafează frecvent în exprimările sale publice, așa că internauții n-au scăpat prilejul să-l taxeze atunci când s-a apucat să dea lecții despre limba română pe rețelele de socializare.
 Românii i-au dat citate din exprimările făcute de acesta cu diferite ocazii și i-au replicat că are dificultăți, inclusiv atunci când citește de pe o foaie de hârtie.
”Astăzi este sărbătoarea limbii române, expresie fundamentală a identității noastre naționale, care ne unește ca oameni și leagă generațiile peste timp.
Mai mult decât un mod de a ne înțelege și a ne recunoaște între noi pretutindeni în lume, limba română este istorie, cultură, spiritualitate și tezaur al mentalităților, de-a lungul istoriei milenare a poporului nostru, cu literatura ca expresie de vârf.
Respect și apreciere tuturor celor care contribuie permanent la cunoașterea, conservarea, perpetuarea și evoluția limbii române (…)” stă scris în postarea atribuită premierului de pe pagina Guvernului, redactată evident de un consilier.
De la ”dăncileză” la ”ciucaleză”
Ce a urmat a fost o suită de replici despre exprimarea dificilă a premierului în limba română: ”Limba aia pe care o măcelărește domnul Ciucă in toate aparițiile sale publice? Mi-ar fi rusine!” (Horia Varan) , sau citate recente ale acestuia care au provocat stupoare: Există din păcate(citat din tov Ciucă) o stare prin care începerea anului de învățământ ne ia prin surprindere.(Tătaru Radu) sau : ”Limba în care plagiatorul nu se exprima corect, face fraze pe care nu le înțelege nimeni și folosește preponderent “litera ăăăăă”… rușine națională acest premier” (Haas Anamaria) . 
Un altul folosește una din exprimările prolixe ale premierului pentru a remarca faptul că are dificultăți inclusiv la lecturarea unui text scris: Interesant , având in vedere ca dl Ciuca a întampinat reale probleme in a citi de pe o foaie…. In mod repetat, de fiecare data”.(Constantin Aileni).
Un alt internaut a folosit o replică a fostului europarlamentar Cristian Preda care a scris pe facebookul său: ”De ziua limbii române, îl rog pe premier să tacă. Nu de alta, dar s-ar părea că-i torturează pe fotbaliști când deschide gura…!” si-a postat-o pe pagina de facebook a guvernului.
Gafele de exprimare dar adeseori si de conținut ale premierului Ciucă amintesc de cele ale unui fost premier, Viorica Dăncilă, cea despre care s-a ajuns să se spună că vorbește în ”dăncileză”.
https://www.facebook.com/guv.ro
Share.

About Author

Un comentariu

  1. Motto:
    “Limba noastra-i limbă sfântă,
    Limba vechilor cazanii,
    Care o plâng şi care o cântă
    Pe la vatra lor ţăranii.”
    (Alexei Mateevici -Limba noastră –)
    Marele scriitor LIVIU REBREANU in Discursul de receptie la Academia Romana, intitulat “LAUDĂ ŢĂRANULUI ROMÂN”, rostit la 29 mai 1940, făcea un elogiu inclusiv limbii române, astfel:
    “O caracteristică tot atât de importantă a unui neam, ca şi comunitatea de sânge, este limba. La noi şi aceasta e opera ţăranului. Limba românească e o limbă ţărănească. Farmecul şi expresivitatea specifică le-a căpătat dela făuritorul ei originar, care a fost ţăranul. Toată desvoltarea ei, până în timpurile mai nouă, se datoreşte ţăranului, singurul care a vorbit-o totdeauna. Limbile prea cultivate, ajunse la completă maturitate, devin rigide, abstractizante, mecanice. Pierzând sau dispreţuind contactul direct cu poporul, în cele din urmă îmbătrânesc, se artificializează, ajung a fi organisme moarte — limba latină, greacă, ebraică… Limba noastră, cultivată numai de ţărani, în legătură continuă cu pământul şi cu lumea concretă, a păstrat expresia imagică şi naivă a omului simplu, o prospeţime pitorească şi colorată, ritmul vieţii mişcătoare. Limba aceasta, ca toate operele ţărăneşti, e conservatoare şi-şi apără cu îndărătnicie conformaţia, rămânând refractară încercărilor de violentare. Neologismele, în afară de cele de specialitate cu circulaţie numai în anume sfere, se generalizează anevoie şi abia după ce suferă transformările noţionale şi formale potrivite cu spiritul ei.”
    Din păcate, astăzi , mai mult ca niciodată , limba română este invadată de neologisme, unele fără nici o noimă. Spre exemplu, englezescul “hub” este folosit excesiv in locul cuvântului neaoş românesc “centru”. Sau, si mai supărătorul “draft” a luat locul unui grup de cuvinte româneşti care definesc acelasi lucru precum schiţă, ciornă, plan. Si exemplele ar putea continua.
    Dar premierul Nicolae Ciucă nu este singurul politician care măcelărește limba română. Spre exemplu, Mircea Geoană a devenit notoriu prin folosirea gresită a adverbului “decât”. Iată câteva mostre: „Bugetul acesta este decât o bază pentru un program anti-criză”; „Eu decât ocup locul ăsta o perioadă şi apoi vine altcineva” spune acelasi Geaonă in calitate de candidat prezidenţial al Partidului Social Democrat, in campania electorală din anul 2009, pentru ca, un an mai târziu, pe blogul său un mesaj video începea astfel: „Aşa este viaţa, de la agonie la extaz, şi invers, sper, este decât o secundă”.
    Asasinarea limbii române se produce aproape continuu prin tot felul de gafe gramaticale – “ca şi” în loc de “ca” şi la fel de răspânditul “care” în loc de “pe care”.
    De asemenea, numeralul cardinal “doisprezece” se foloseşte potrivit normelor gramaticale numai atunci când însoţeşte substantive de genul masculin. Pentru substantive de genul feminin sau neutru, regulile limbii române ne obligă să folosim forma de numeral cardinal „douăsprezece”. Desi regulile sunt clare, auzim adesea chiar la oamenii din mass-media, mai cu seamă în exprimarea orală exprimări gresite precum: „Doisprezece maşini au rămas blocate sub nămeţi”, sau “Am elaborat un pla de măsuri in doisprezece puncte.”
    De aceea, trebuie salutată intentia Ministerului Educatiei ca la Bacalaureatul din anul 2027 Limba română să fie un examen separat, care să includă și partea de gramatică.

Lasă un comentariu