Salariul mediu în Bistrița-Năsăud a crescut cu 14,8 % într-un an de zile, însă rămâne cel mai mic din regiunea de Nord Vest, si la limita topului 10 din țară al celor mai mici salarii medii, arata un studiu făcut de Facultatea de Studii Economice a UBB, într-un monitor economic pe care-l publică periodic. Analiștii de la FSEGA ofera si o explicație pentru diferențele mari de salarii medii între județe: sunt mai mici acolo unde sectorul de servicii și IT nu este atât de dezvoltat
O hartă a salariilor medii pe județe, coroborate cu datele ultimului buletin statistic arată cât de mare e diferența în regiunea de Nord Vest între salariul mediu din județul Bistrița-Năsăud 3099de lei în luna septembrie și cel din Cluj, 4781 de lei. În regiune Sălajul are, surprinzător al doilea cel mai mare salariu mediu net din septembrie 3472, mai mult decât un judet foarte bine dezvoltat economic, Bihorul, cu 3249 de lei, Maramuresul cu 3163 de ei si 3247 lei, Satu Mare.
Surpriza creșterilor salariale
Bistrița-Năsăud a înregistrat un avans mai mare de crestere salarială la salariul mediu decât Clujul într-un an , 14,3 față de 13% însă Sălajul s-a aratat un adevarat recordmen, cu cea mai mare crestere salariala din România în ultimele 12 luni, de peste 24 % potrivit hărții publicate de Monitorul Economic.
Diferențe salariale mari între județe
Într-un top al celor mai mici salarii medii, județul BN e pe locul 11, cele mai mici salarii medii sub pragul de 3000 înregistrându-se în Harghita (2886 de lei), Vâlcea, Vrancea, Teleorman, toate sub pragul de 3000 de lei în septembrie, ultima luna pentru care au fost date publicității cifrele de către INS. La extreme cele mai mari salarii medii sunt în Bucuresti unde mediu la salarizare înseamna 5243 de lei, urmat de Cluj, 4781 , Timiș, 4335 si Ilfov 4037 de lei.
De unde provin diferențele?, explică cercetătorii de la FSEGA -UBB?
”În județele din top (B, CJ, TM) majoritatea angajaților (57-76%) lucrează în sectorul serviciilor, incluzând un sector IT&C puternic.
În județele cu cele mai mici salarii medii sectorul serviciilor are un rol mai puțin dominant (în general sub 50% din totalul angajaților), agricultura și industria având o pondere mai semnificativă față de alte județe” este explicația dată de cercetătorii Facultății de Științe Economice. Prodecanul UBB Levente Szász. a explicat pe larg pentru Economedia.ro că județele din topul salariilor sunt un magnet pentru companiile multi-naționale ”Structura economică a județelor din top este una destul de similară: sectorul serviciilor este dominant, majoritatea angajaților lucrând în acest sector, pe când rolul agriculturii, respectiv al industriei este mai redus comparativ cu celelalte județe. De asemenea, în aceste județe în cadrul sectorul serviciilor se observă o pondere relativ ridicată a serviciilor IT și telecomunicații, care angajează un număr ridicat de persoane cu salarii mult peste media națională. Totodată, aceste județe reprezintă o destinație populară în rândul companiilor multinaționale prezente pe piața din România, unde cel puțin la nivelul joburilor administrative și manageriale, salariile sunt mai ridicate”, aexplicat universitarul clujean pentru sursa citată.
foto: facebook Monitorul Economic al României
