Un consilier local dintr-o comună din Bistrița-Năsăud vrea sa dea în judecata primaria localității pentru a i se pune la dispoziție cifrele cheltuirii bugetului pe care și el a fost chemat să-l voteze în calitate de ales local. Marinel Rus, consilier local USR în Rebra susține că administrația locală a refuzat sa-i pună a dispoziție cifrele exacte ale execuției bugetare din comuna Rebra pe 2022 (cat si cum s-a cheltuit din bugetul local) dar si cele de pe primele două semestre din 2023. Consilierul are dreptul sa stie care sunt cifrele execuției bugetare, odată ca ales al comunității și nu în ultimul rând pentru că informația trebuie să fie publică.
Consilierul local USR a făcut plângere prealabilă către Consiliul Local din Rebra, inclusiv către Instituția Prefectului, apărătorul legalității, însă nu a primit deocamdată răspuns. Plângerea prealabilă este o etapă necesară pentru a acționa în judecată Primăria din Rebra. Marinel Rus spune că se vede obligat să dea în judecată administarția locală și conducerea Primăriei care se dovedeste complet netransparentă si că acțiunea sa este ”o luptă pentru Acces la Informații Publice”.
”Lipsa de interes, transparență, neștiință, nepricepere și/sau rea voință, că de muncă nu se poate spune "la câte proiecte s-au implementat și/sau urmează să fie implementate" în UAT
Rebra. Doar astfel putem interpreta absența unui răspuns pentru o solicitare banală, de bun simț, care ar trebui să clarifice cheltuielile UAT Rebra pentru anii 2022 și 2023 (trimestrele I și II)!” spune consilierul USR într-un comunicat de presă.
El crede că e vorba de o situație generală la nivelul comunelor din Bistrița-Năsăud: ”Vă vine să credeți că în anul 2023, în anumite comune din județul Bistrița-Năsăud, nu se prezintă cu claritate execuția bugetară? Da, din păcate, în UAT Rebra, dar cu siguranță există și alte comune în aceeași situație! Trist!”
Consilierul USR vrea să oblige prin intermediul instanțelor conducerea comunei să prezinte aceste date detaliate ale modului în care au cheltuit bugetul: ”În urma solicitării trimise pentru a ni se prezenta contul de execuție al bugetului local al comunei Rebra pentru anul 2022, respectiv partea de venituri și cheltuieli, detaliat, precum și contul de execuție al bugetului instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii și subvenții pentru anul 2022, la partea de venituri și cheltuieli, detaliat, am fost nevoit să depun o plângere prealabilă către UAT Rebra, urmată de o sesizare către Instituția Prefectului-Județului Bistrița-Năsăud!
În lipsa unui răspuns imediat, sunt nevoit să mă adresez instanțelor de judecată pentru a obliga UAT Rebra să furnizeze informațiile solicitate!” mai spune consilierul USR.
În Rebra toți banii din venituri se duc aproape pe salarii
Potrivit informațiilor obținute de Bistrița Express din datele Minsiterului Dezvoltării comuna în cauză a cheltuit în 2022 o suma echivalenta cu veniturile proprii doar pe salariile personalului (1,941 milioane) in timp ce veniturile proprii totale ale comunei sunt de doar 2,135 milioane lei la un buget total de 7,584 de milioane Comuna nu a avut bani din fonduri UE din exercițiul financiar 2014-2022 si nici din PNRR s s-a bazat pe subvenții de la bugetul de stat.. A cheltuit peste 700 de mii de lei cu asistența socială și 2,2 milioane de lei cu bunurile si serviciile. E vorba însă de date generale, dewtaliiel execuției bugetare nefiind accesibile
Un comentariu
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in perioada comunistă vechi de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Au existat mai multe initiative cu argumente in favoarea reformei administrativ-teritoriale, dar fără vreo reactie din partea clasei politice:
(Vezi: https://ccir.ro/2023/04/18/apel-ccir-reorganizarea-administrativa-romaniei-ar-trebui-sa-devina-o-axa-prioritara-pentru-guvernanti/)
Reforma administrativ-teritorială se poate face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
Intre timp a fost depus in Parlament un proiect de lege cu privire la transformarea celor 40 de județe prin comasare într-un fel de regiuni, dar care să-si păstreze denumirea de „Județ” prevăzută in constitutie. Proiectul de lege mai prevede reducerea numărului de Unităti Administrativ-Teritoriale (UAT) de la aproximativ 3300 câte avem în prezent, la 1300 de UAT-uri, astfel ca o comună să aibă minim 5.000 de locuitori, iar un oraș minim 10.000 de locuitori.
(vezi si:https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Camera Deputaților a respins proiectul, urmând să fie dezbătut la Senat.