Ai o știre? Sună-ne pe TELEFON 0787-894941 sau trimite-ne un mesaj pe WhatsApp!

Deputatul Lorant Sas de neoprit în demersul de a demonstra cu cifre că alegerile au fost fraudate. A aplicat inclusiv o celebră lege a statisticii pe cifrele din BN

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

Deputatul Lorant Sas pare de neoprit în demersul de a demonstra că alegerile din 9 iunie au fost afectate de nereguli și chiar fraudă iar partidul său, REPER, a fost semnificativ afectat în județ pe seama nu neapărat a partidelor mari, ci mai degrabă a sateliților lor.

Deputatul Lorant Sas, etnic maghiar, vrea să afle cum a reușit UDMR-ul sa faca un scor istoric în județ și sa fie votat masiv de etnicii români inclusiv în localități în care nu e picior de maghiar. El a cerut pe facebook date din aceste localități de la cei care cunosc situația și suspectează o înțelegere subterană cu PSD-ul, care are nevoie de aliați în consiliile locale pentru a  face majorități.

Pe lângă datele obținute de la cei care îi transmit informații, deputatul REPER a coroborat date de la ultimul recensământ și utilizează inclusiv instrumente științifice în demersul său. O lege a statisticii, Legea lui Benford folosită intens în mai multe tari inclusiv pentru a indica fraudarea votului a fost utiliată de deputatul Sas în demonstrația sa.

Legea lui Benford aplicata la vot

”Unii incearca sa mă convingă, fără argumente, că în județul nostru are loc o revolutie sociala si am asistat la alegerile din 9 Iunie la un adevarat fenomen electoral si social foarte interesant, a scris ironic Lorant Sas, cu referire la voturile fără precedent ale UDMR.
 Lor le-am pregatit alte argumente care întăresc suspiciunea și credința că alegerile au fost fraudate: ”Legea lui Benford sugerează că în multe seturi de date din lumea reală, prima cifră a numerelor este mai probabil să fie mică. Mai exact, prima cifră este 1 aproximativ 30% , 2 aproximativ 18% și așa mai departe, scăzând exponențial până la 9, care apare ca primă cifră aproximativ 5% din timp.
Am analizat graficul aplicării legii lui Benford pe rezultatele alegerilor europarlamentare pentru județul Bistrița-Năsăud pentru diferite partide, a mai scris Sas care a prezentat o proiecție pentru REPER si UDMR si spune ca ceea ce ar putea indica o neregulă.
”Aceste discrepanțe pot sugera anomalii în datele de vot, care ar putea merita o investigație mai detaliată pentru a determina dacă acestea sunt rezultatul unor erori, fraude sau alte nereguli în procesul de votare”, a mai spus Sas.
Studiu de caz Dumitrița, comuna cu zero etnici maghiari, dar cu 84 de votanți UDMR
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Dumitrița se ridică la 3.145 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011 Majoritatea locuitorilor sunt români (86,49%), cu o minoritate de romi (6,33%). Nu există mențiuni oficiale de înregistrare a vreunui etnic maghiar în Dumitrița.
 Într-o frumoasă zi de duminică, 9 iunie, la aproape 78 de ani de la istoricul moment al alegerilor din 1946, un număr impresionant de 84 (optzecișipatru) cetățeni domiciliați în comuna Dumitrița au votat UDMR pe buletinul de vot pentru Consiliul Județean (partide). Aproape instantaneu, aproape toți sunt loviți de amnezie acută, uitând să mai voteze aceeași formațiune politică la europarlamentare.
Și nu, nu au primit cadou voturi de la PSD, deoarece numărul de voturi la alegerile județene este mai mare, în cazul acestora, decât rezultatul la europarlamentare. Evident, voturile aparțin, în fapt, celor care nu și-au putut apăra votul. Plus ceva din pix!” a scris deputatul Lorant Sas.

 

Share.

Un comentariu

  1. Motto:
    “Nu spera când vezi mişeii
    La izbândă făcând punte,
    Te-or întrece nătărăii,
    De ai fi cu stea în frunte;
    Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
    Între dânşii să se plece,
    Nu te prinde lor tovarăş:
    Ce e val, ca valul trece.
    (Mihai Eminescu- Glossă)

    Totul pleacă de la măsura legislativă care prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin. Modificarea legislativă potrivit căreia primarii se aleg prin scrutin uninominal, într-un singur tur, a fost introdusă, în premieră la alegerile locale din 2012. La vremea respectivă, social-democrații, deși s-au numărat printre inițiatorii legii, au combătut proiectul în Parlament și au votat împotriva adoptării acestuia.
    Au exista argumente pro si contra la modificarea legii:
    – Se fac economii la bugetele locale având in vedere că intenția de vot se reflectă în primul tur;
    – Legea va însemna încă un pas de îndepărtare de democraţie, de valorile democratice;
    – Alegerea primarului într-un singur tur se va face cu o pătrime sau poate şi mai puţin din cetăţenii cu drept de vot, ceea reprezintă o problemă de legitimitate.
    Ulterior, s-a încercat revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, dar PSD, care între timp și-a dat seama că este avantajat de sistemul cu un singur tur, s-a opus și a reușit să blocheze modificarea legii.
    Dezavantajul este că în oraşele mari din România, alegerea primarului într-un singur tur se face cu o pătrime sau poate şi mai puţin din cetăţenii cu drept de vot . Ori, un edil ales cu 14%, 15%, 16% din primul tur nu poate fi un primar reprezentativ al tuturor cetăţenilor din respectiva unitate administrativ-teritorială.

Lasă un comentariu