Florin Chereji are 39 de ani. S-a născut și a crescut la Bistrița, unde a absolvit secția Matematică – Informatică a Colegiului Național Liviu Rebreanu. A continuat studiile la Universitatea de Arte și Design Ion Andreescu din Cluj, cu specializarea Foto – Video – PCI. Este graphic designer, specializat pe consultanță și design de rapoarte de sustenabilitate (ESG reporting) și rapoarte anuale pentru companii și organizații nonguvernamentale. Printre clienții recenți se numără un lider de piață din domeniul HoReCa din Marea Britanie, un producător de uraniu din SUA și un producător de materie primă pentru oțel din Canada, companii ce cumulează o cifră de afaceri anuală de peste 1 mld $.
Începând cu anul 2012 s-a implicat în proiecte și campanii civice, locale și naționale. A fost în stradă și a contribuit cu materiale de design și comunicare pentru Salvați Roșia Montană, Asociația Bistrița Civică, Salvăm Pădurea Codrișor și altele. Pasiunea pentru muzică l-a determinat să organizeze evenimente culturale la Cluj-Napoca și București și primul festival de cultură alternativă din Bistrița, BASM. În timpul liber, Florin călătorește, explorează lacurile României din caiac și merge în drumeții împreună cu iubita sa și câinele lor, Bernie.
Ce v-a determinat să candidați la alegerile parlamentare?
Am decis să candidez acum pentru că este prima dată când există un proiect politic care mă reprezintă suficient de mult încât să simt că îl pot reprezenta și eu în alegeri. A luat 20 de ani, dar în sfârșit există o mișcare politică pe care știu că o pot reprezenta la orice vot în Parlament fără a-mi încălca principiile.
Clasa politică este de mult timp depășită de societate, că avem la nivel parlamentar, guvernamental și în administrație conduceri care se complac în populism, care cârpesc, care nu pot să răspundă provocărilor și nevoilor de azi și de mâine. Și sunt convins că este un electorat tot mai numeros care nu se simte reprezentat. De fapt am văzut asta clar pe 24 noiembrie. Când oamenii sunt abandonați de partidele mainstream, caută alternative.
Eu cred că alternativa noastră e cea care ne apropie și mai mult de Occident. Nu doar declarativ, nu cu dublu discurs, ci prin propuneri legislative și reforme instituționale care converg cu tendințele din vest. De aceea candidez, pentru că e nevoie de un partid verde, progresist, de centru-stânga în Parlament.
SENS este un partid nou, despre care multă lume probabil nici nu a auzit până acum. Ce ar trebui să știe electoratul despre voi?
Așa este, SENS este unul dintre cele mai tinere partide și avem și cea mai tânără listă de candidați la alegerile parlamentare, media de vârstă fiind de 29 de ani. Nu este o întâmplare, majoritatea tinerilor nu se simt deloc reprezentați de vechile partide dar nici nu mai acceptă să fie dați la o parte.
SENS vine de la Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate, patru domenii cheie nu doar pentru tineri, ci pentru noi toți. Din păcate, toate sunt subfinanțate și tratate cu indiferență de foarte mult timp. A devenit de fapt o normalitate, multă lume nici nu mai crede că poate fi altfel.
Din fericire, sunt tot mai mulți tineri care au avut ocazia să studieze în străinătate sau să călătorească suficient de mult încât să vadă și să înțeleagă modelele funcționale din alte țări.
Programul nostru este construit pe baza acestor modele, armonizate și adaptate la realitățile și nevoile din România.
Sustenabilitatea și dezvoltarea durabilă, echitatea socială, protejarea inorităților și a tuturor celor vulnerabili, inovația tehnologică în armonie cu natura umană și cu mediul, toate astea sunt valori definitorii pentru societățile care au cea mai bună calitate a vieții, care reunesc cei mai fericiți oameni.
Acestea sunt valorile care ne unesc și care ne definesc ca mișcare politică.
Totuși, de ce acum? Cum ați găsit SENS în 2024?
Cred că momentul cheie a fost la alegerile din 9 iunie. Nicu Ștefănuță a fost ales atunci europarlamentar independent, cu aproape 300.000 de voturi, prin mobilizarea fără precedent a tinerilor care nu ieșeau la vot. Nicu Ștefănuță nu este doar un europarlamentar, ci unul dintre ceimai experimentați și apreciați politicieni români prezenți la Bruxelles. Este singurul român afiliat grupului Verzilor Europeni, și a fost ales vicepreședinte al Parlamentului European cu susținerea lor. Ca raportor al bugetului UE în 2023, a reușit să aloce mai multe fonduri pentru România și Republica Moldova și creșterea burselor Erasmus, de care beneficiază mulți tineri români și nu numai.
A candidat independent, dar nu singur, fiind susținut de aproximativ 1.000 de voluntari. Majoritatea dintre ei se regăsesc acum în SENS, pentru a duce același mesaj și aceleași valori și în Parlamentul României. În primăvară, aproape toată lumea spunea că Nicu nu are șanse ca independent, că un vot pentru el e un vot risipit. Auzim asta și acum, mai ales dinspre alte partide. Nu prea găsesc motive să ne critice programul și candidații. Vom demonstra din nou că se înșeală, că votul are SENS.
Sănătatea este prima din lista de priorități, și am văzut că menționați sănătatea mintală ca o problemă națională. La ce vă referiți?
Întregul sistem de sănătate este disfuncțional, știm asta cu toții. În ceea ce privește sănătatea mintală, situația e și mai gravă. În primul rând, problemele de sănătate mintală rămân de multe ori nediagnosticate. Sunt un subiect tabu pentru mulți, datorită stigmei sociale. Foarte multe persoane care se confruntă cu depresia, cu forme de demență și alte probleme grave, ajung să fie marginalizate și să sufere în singurătate. Suferă enorm și ele și suferă enorm și familiile lor.
Aproximativ 20% dintre adulții din România se confruntă cu astfel de probleme, dar doar 2% din bugetul (oricum cel mai mic pe cap de locuitor din toată Europa) al sănătății este alocat pentru sănătatea mintală. Este extrem de puțin față de media europeană de 6%. Subfinanțarea nu face decât să ne agraveze problemele. Mulți dintre aceștia fie nu primesc tratamentul de care au nevoie
sau nici nu sunt diagnosticați din timp. Problemele de sănătate mintală se pot agrava în timp și, scăpate de sub control pot avea consecințe grave nu doar pentru persoanele afectate direct, dar și pentru cei aflați în jurul lor.
Am simțit asta și în propria familie, ceea ce face acest subiect unul foarte personal pentru mine. Mama a suferit foarte mult timp de o depresie care a măcinat-o încetul cu încetul. Din păcate, a refuzat constant ajutorul prietenilor, terapia, tratamentul. Pentru ea e prea târziu acum, dar sunt foarte multe persoane și familii care trec prin situații asemănătoare. Și multe altele pentru care serviciile de sănătate mintală nu sunt opțiune din motive financiare sau logistice.
Am văzut și am simțit cum astfel de probleme distrug vieți și se propagă de la o generație la alta. Sunt mulți politicieni care, complet iresponsabil, le ironizează, le ignoră și le bagatelizează.
Ce măsuri propuneți pentru a diminua aceste probleme?
În primul rând, trebuie să alocăm mai multe fonduri pentru sănătatea mintală. Media de 6%
existentă acum la nivel european e un început. Totuși, ținând cont că decenii întregi ne-am făcut că nu vedem aceste probleme înseamnă că ele sunt de fapt mai grave decât în multe alte țări.
Procentul recomandat de specialiști este de aproximativ 12% din bugetul sănătății. Pare o creștere mare, și scuzele sunt că nu avem bani pentru asta. Dar, de fapt pierdem mai mulți bani în momentul de față. OECD estimează că România are de pierdut 2% din PIB, adică aproximativ 6 miliarde $ anual din cauza subfinanțării sănătății mintale. Agravarea cazurilor incipiente, problemele de sănătate conexe, șomajul și scăderea productivității, violența domestică și multe altele sunt efecte directe care au costuri sociale și materiale; costuri care pot fi diminuate considerabil. Alinierea la media europeană ne-ar costa de 3 ori mai puțin și ar salva multe vieți și familii.
Extinderea rețelei de centre pentru sănătatea mintală, decontarea a 30 de ședințe de terapie pentru persoanele asigurate și creșterea numărului de psihologi din școli și spitale sunt doar câteva dintre măsurile pe care le propunem.
Pe lângă toate acestea, trebuie să vorbim tot mai mult despre sănătatea mintală, și între noi și mai ales în politică. Pentru a rupe lanțul problemelor care au efecte vizibile pe parcursul mai multor generații, trebuie să luptăm cu stigma, cu frica de a le recunoaște și de a le adresa.
Ce alte probleme credeți că ar trebui prioritizate?
Am să parafrazez un răspuns pe care îl primesc des când întreb oamenii ce probleme au și ce și-ar dori să se schimbe: “De unde să încep?”
Sunt extrem de multe, și deseori unele le agravează pe altele. De exemplu, pe lângă sănătate, educația este și ea subfinanțată într-un mod înfiorător. De aici derivă alte probleme. Unele sunt destul de simplu de intuit: avem o forță de muncă slab pregătită pentru multe domenii, ceea ce ține mulți investitori departe de România, ceea ce duce la clivaje sociale și sărăcie.
Dar lipsa investițiilor în infrastructura școlară are și efecte precum creșterea considerabilă a traficului auto în orașe. O vedem și în Bistrița, care s-a extins geografic pe o arie foarte mare, dar unde nu s-au construit școli noi care să deservească noile cartiere. Nici nu ai nevoie de studii de trafic ca să observi cum în timpul anului școlar mii de părinți bat tot orașul cu mașina
pentru a-și duce sau a-și aduce copiii de la școală. Nu e ceva specific Bistriței, ci o problemă comună în foarte multe orașe care s-au dezvoltat haotic din punct de vedere rezidențial și unde nu s-a ținut cont de sistematizarea zonelor, astfel încât serviciile de bază să fie accesibile. Lipsa investițiilor în școli o plătim cu toții în timp, în bani, în probleme de sănătate cauzate de poluare și stres. Este un cerc vicios în care ne învârtim și în care vom continua să ne învârtim dacă nu vedem aceste probleme ca fiind interconectate și nu le tratăm ca atare.
În programul SENS exact asta facem, abordăm problemele și măsurile într-un mod care ține cont de relația dintre ele, nu ca subiecte separate, independente. Pentru că de multe costurile ascunse, indirecte, sunt mult mai mari decât cele necesare pentru a le remedia.
Dacă ați sumariza în câteva fraze de ce ar trebui alegătorii să voteze partidul vostru, cum ați face-o?
Vedem falii tot mai adânci între noi, falii care ne afectează pe toți, chiar dacă alegem să ne refugiem uneori în propria bulă, mai mult sau mai puțin privilegiată. Nu există soluții magice care să ne rezolve peste noapte problemele. Dar măsurile pe care le propunem ne vor ajuta să devenim o societate mai echitabilă, mai empatică, mai fericită. Nu o spunem noi, o arată rezultatele obținute de cei care le-au aplicat deja. Vă așteptăm la vot pe 1 Decembrie, să începem să construim cu SENS.
Material realizat la comanda Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate, SENS, CMF: 11240065
