Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului și-a anunțat luni seara, într-o conferință de presă, intenția de a candida, independent, la președinția României, după ce în cursul zilei informația a fost anunțată pe surse.
”Sunt zone întregi în statul român acaparate de grupuri de interese” a spus Nicușor Dan într-o conferință de presă în care după anunțarea candidaturii, a precizat că speră ca cele 4 partide din coaliția proeuropeană să-l susțină.
Nicușor Dan a vorbit despre trei mari probleme care crede ca afectează România: ” Prima – corupția și funcționarea instituțiilor. Va fi o luptă grea între cei care apără interesul public și cei care apără interesul de gașcă. (…)A doua problemă: România nu are astăzi o direcție. Există studii, strategii, dar ele se bat în cap în cap sau sunt foarte puțin adaptatate la realitate. România are și în sectorul public și în cel privat resurse foarte importante de competență pe care statul român nu le-a accesat până în acest moment. Acesta este rolul președintelui care nu e implicat în rolul de guvernare zilnic. Este de a identifica aceste competențe și a le organiza pentru ca împreună să propună politicile publice cele mai potrivite pentru problemele României. A treia problemă: România este împărțită în categorii socio-culturale în opoziție unele față de altele. Am ajuns aici pentru că preocupările lor nu au fost înțelese de guvernanți și clasa politică” a mai spus Nicușor Dan.
PSD zice ”pas”
Deja mai mulți lideri PSD au spus ”pas” ofertei lui Nicușor Dan, unii chiar antepronunțându-se pe când candidatura exista doar la nivelul surselor. Astfel bistrițeanul Daniel Suciu, președintele Camerei Deputaților a declarat în cursul zilei de luni, înaintea anunțului că lui personal îi vine extrem de greu sa voteze, ca social democrat pentru Nicușor candidat.
Suciu a mai spus că Nicușor Dan nu vrea decat sa forțeze mâna alianței pro-europene”Eu cred că o discuţie foarte serioasă despre un candidat la prezidenţiale se ia foarte atent şi calculând absolut tot ce s-a întâmplat, inclusiv la alegerile prezidenţiale. Un anunţ intempestiv al unui personaj politic, şi nu are nimic negativ în ceea ce am spus, care nu aparţine niciunui grup, niciunui partid de care am menţionat, mi se pare că este o forţare de mână. Şi să ştiţi că nu noi suntem încurcaţi de această potenţială anunţare a candidaturii, ci i-am văzut mai degrabă îngrijoraţi pe cei de la Uniunea Salvaţi România, pentru că ei, din ce înţeleg, ei au un candidat şi acuma acesta ar fi al doilea pe culoarul lor, dar nu este problema noastră”, a declarat Daniel Suciu.
Un comentariu
Cum s-a ajuns la această criză politică fără precedent? Degringolada cu cele patru tipuri de alegeri din anul 2024 vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată „Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”. Coaliția de guvernare PSD-PNL a decis încă din luna aprilie calendarul alegerilor din România în 2024, după cum urmează:
-9 iunie 2024 – alegeri europarlamentare comasate cu alegeri locale;
-15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (turul I și respectiv turul 2);
-8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare.
Numai că, după alegerile europarlamentare si locale , liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă, acest „Moș Teacă” intrat în politică precum orbul în Brăila, s-a răzgândit în privința datei alegerile prezidențiale, după ce inițial a convenit cu PSD pentru luna septembrie. El a susținut că ar fi avut discuții cu „sute de mii de oameni” care le-ar fi cerut „să țină cont de relevanța funcției de președinte și de nevoia de dezbatere”, de aici a aparut schimbarea deciziei liberalilor ca desfăşurarea alegerilor prezidenţiale să fie în noiembrie. Dar, în loc de dezbateri pentru alegerile prezidenţiale, liberalii erau preocupati de soarta lui Iohannis după încheierea mandatului. Asadar, PNL a vrut să modifice legea pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare înainte de încheierea mandatului, ceea ce a dus la tensiuni în interiorul coalitiei, încât cei doi lideri s-au bălăcărit spre dezamăgirea electoratului. Astfel s-a ajuns la degringolada cu înghesuirea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare în trei duminici la rând soldată cu esuarea alegerilor prezidentiale în acest an electoral si reprogramarea lor în primul trimestru din anul viitor.
Pe de altă parte, această „criză politică” are la bază lipsa de reglementări clare din domeniul justitiei, inclusiv cele din Constituția României. De aceea, se impune o reformă constituțională menită să ducă la eliminarea ambiguitătilor din legea fundamentală constatate in decursul timpului. De aceea, după unii „constitutionalisti” ar fi nevoie de o nouă Constituție deoarece încercarea de a amenda această constituție poate produce efecte încă mai rele decât cele pe care le generează actuala Constituție a României .
Pe parcurs au fost enuntate principalele teme care ar trebui să facă obiectul reformei constitutionale:
1.România – „stat național unitar”, consfințit prin realizarea României Mari;
2.Tipul de regim politic: Republică prezidențială sau parlamentară, (Vezi si https://www.cotidianul.ro/republica-sau-monarhie/);
3.Tipul de parlament: Bicameral sau Unicameral, cu definirea clară a atributiilor fiecărei camere;
4.Imuniatea parlamentarilor, doar pentru declaratii politice;
5.Utilizarea ordonanțelor de urgență, numai în cazuri exceptionale ;
6.Organizarea adminsitrativ-teritorială prin reducerea numarului de UAT si regionalizarea, introducerea termenului de „regiune” în legea fundamentală
7.Statutul Curții Constituționale, interzicerea unor decizii care adaugă la constituție;
8.Rolul referendumului în procesul legislativ, consultarea populatiei numai pentru chestiuni de importantă majoră;
9.Consiliului Superior al Magistraturii, inlăturarea suprapunerilor cu atributiile executivului;
10.Definirea drepturilor cetățenești.