Ai o știre? Sună-ne pe TELEFON 0787-894941 sau trimite-ne un mesaj pe WhatsApp!

Ce drum demarat din Bistrița-Năsăud va finanța totuși PNRR? L-a menționat ministrul Ghinea

Google+ Pinterest LinkedIn Tumblr +

Ultima variantă a Programului Național de Redresare și Reziliență, prezentată în Guvern în 19 martie menționează totuși un drum pornit din Bistrița-Năsăud. Nu este însă vorba însă de infrastructură rutieră, ci de un drum din categoria velo, pentru biciclete și drumeții.

Este vorba de Via Transilvanica, menționat expres în proiectul PNRR la capitolul 4, ”România velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate”. În document, Via transilvanica este singurul menționat la acest capitol: ” Susținerea rutei Via Transilvanica și a altor proiecte mature inițiate de societatea civilă și de administrațiile publice locale pentru trasee pedestre, velo, nautice fără motor și ecvestre” menționează documentul cu care România merge la negocierea cu Comisia Europeană.  Bugetul inițial de negociere pe acest capitol 4 este de 120 de milioane de euro

Și ministrul Ghinea a menționat Via Transilvanica în conferința de presa în care a prezentat PNRR: ”Via Transilvanica e un proiect superb inițiat de comunitățile locale din care s-a început să se construiasca pe bani privati. Ar trebui preluat prin PNRR si ar trebui ca în 2026 sa ne putem plimba cu bicicletele în jurul țării” a fost declarația lui Cristian Ghinea legată de ce ar urma sa se întâmple, menționând si amenajarea mai multor drumuri europene velo,  destinate transportului cu bicicleta.

Frustrare mare în Bistrița-Năsăud după ce ultima variantă a PNRR nu prinde infrastructura rutieră

Varianta PNRR prezentată de ministrul Ghinea acum 5 zile în conferință de presă și în Guvern nu face nicio mențiune la infrastructura rutiera așteptată în Bistrița-Năsăud. În special nemenționarea drumul expres Bistrița-Cluj, care nu mai  apare în ultima lista din proiect, a provocat o mare decepție. Primarul Bistriței, președinte al  PNL Bistrița-Năsăud, Ioan Turc si-a arătat nemulțumirea  într-o postare pe facebook în care-i cere ministrului fondurilor europene să reintroducă drumul expres.

Ghinea a oferit și o explicație pentru lista din PNRR în conferința de presă e prezentare: autostrăzile și drumurile propuse la finanțare trebuie finalizate obligatoriu până în 2026 iar ministrul Transporturilor Cătălin Drulă i-a dat asigurări că pentru drumurile propuse în PNRR proiectele sunt în faza avansată si pot fi finalizate în termenul cerut de UE. Ministrul a admis ca costurile variantelor propuse depășesc suma de negociere pe acest capitol

Aceasta este lista proiectelor propuse în ultima varianta a PNRR:

A7 – Anumite secțiuni;  A8 – Anumite secțiuni;  A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;  A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;  Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;  Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;  Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);  Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;  Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;  Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;  Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);  Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;  Alternativa Techirghiol (Litoral Express); o Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2; o Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2; o Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0; o Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13; Problemele identificate 〉 Planul Național de Relansare și Reziliență 113 o Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;

Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile. 〉

Share.

About Author

Un comentariu

  1. Incă o consecintă a faptului că România are aceeași organizare teritorial – administrativă ca în vremea comunismului, chiar dacă modelul este depășit. In plus, diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat. De aceea, trebuie făcută o restructurare a acestor unități administrativ teritoriale pentru ca structurile respective să fie funcționale si eficiente economic. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
    Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
    Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.

Lasă un comentariu