Un doctor în biologie, de naționalitate egipteană cu peste un deceniu de experiență în testare pe RT-PCR, o doctoriță de laborator cu vechime în muncă, dar cu experiență recentă în teste moleculare și o farmacistă voluntară, doctorand în clinică de laborator este echipa care de o lună încoace caută marcajul temutului coronavirus în jumătate din probele pacienților din Bistrița-Năsăud.
Echipa jumătate voluntari-jumătate angajați ai DSP-ului lucrează pe un aparat al Direcției Sanitar Veterinare de ultimă generație, cu altă destinație decât și-a imaginat-o cumpărătorul, în decembrie, înainte de izbucnirea pandemiei, într-un laborator al DSVSA , eliberat de specialiștii veterinari. Folosește kituri care testează 3 gene si nu doar 2 așa cum folosesc majoritatea PCR-urilor din țară, ceea ce-i oferă, spun specialiștii care testează, o sensibilitate mare și posibilitatea unui rezultat cu un mai mare grad de acuratețe.
Echipei de trei, obligatorie pentru funcționarea unei ture de 8 ore într-un asemenea laborator, i se mai alătură, din când în când un alt voluntar, biolog și el, prieten cu farmacista doctorandă. Iar recent la laboratorul DSP a mai venit încă o tânără laborantă, angajată, care învață meserie de la Alina Rus, bistrițeanca voluntara care va trebui să se întoarcă la jobul ei de la București, de la institutul de Cercetări a Academiei.
Reporterii Bistrița Express au vizitat laboratorul PCR, au stat de vorbă cu cei trei membri ai neobișnuitei echipei chiar în pauza de 2 ore în care aparatul trebuie să lucreze singur. Activitatea e mai lejeră acum și rezultatele le dau încredere: de câteva zile încoace doar 1-2 rezultate sunt pozitive. Își doresc ca zilele cu 5- 7 și chiar mai multe teste pozitive să fi trecut. Iar curba epidemică în județ să rămână scăzută. Știu însă că experiența dobândită acum le va fi de folos, pentru că, deși n-o spun răspicat, o știu : valul doi va veni și el. Depinde cum vom fi pregătiți cu toții.
Doctorița Felicia Borgovan, doctorul în biologie Mohamed Attya și doctoranda Alina Rus despre cum funcționează singurul aparat recunoscut de organizațiile de control al bolilor din întreaga lume pentru testarea Covid 19 (adică Centrul de Control al Bolilor -USA, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor -EDCD, etc):
Câte teste se procesează zilnic în laboratorul DSP
Capacitatea declarată la laboratorul DSP-ului este, deocamdată, de 48 de teste zilnic , dar au lucrat și pe 52 și 53 de probe, poate chiar mai mult, uneori și sâmbăta, când e oricum zi de lucru. Capacitatea depinde de multe, însă cea mai complicată este extracția manuală a probei, în lipsa unui extractor automat, așa cum au cei de la spital, însă promis de autorități. Cu acesta probele testate zilnic ar ajunge și la 180, explică Mohamed Attya. Deocamdată sosesc mai puțin de 40 de probe de testat pe zi: joi, 21 mai au fost 36. Câte primesc de la cei care recoltează, atâtea analizează.
Capacitatea de procesare manuală depinde de experiența și dexteritatea celui care face operațiunea: cei cu experiență lucrează mai repede, așa cum este Mohamed Attya, biologul egiptean cu experiență de peste 10 ani în PCR-uri, pe care a lucrat în Italia și în Arabia Saudită. Medicii români de laborator, în special cei din vechea școală nu au lucrat în analiză moleculară, așa că au învățat din mers. Cei care au dorit să o facă și nu le-a fost frică să lucreze cu Sars Cov 2, cum e sefa laboratorului DSP, Felicia Borgovan. Alți colegi n-au făcut-o. Doctorița Borgovan le ia apărarea: generația noastră n-a făcut analize moleculare, de la o anumită vârstă precizia mâinii nu mai e aceeași.
E un mod elegant de a explica de ce echipa laboratorului a început cu un singur angajat de la DSP și trei voluntari (între timp doctorul în biologie Mohammad Attya a devenit angajat al DSP, însă pe o salarizare de câteva ori mai mica față de un titular cu vechime. De câteva ori mai mică inclusiv față de alți doi medici de laborator, angajați ai DSP, aproape e drept, de vârsta pensionării. Care n-au vrut în ruptul capului ( sau n-au putut) să se apropie de laboratorul din sediul DSV care testează coronavirusul.)
Mitul RT PCR-urilor ”bune” și ”rele”
Se întâmplă în practica laboratoarelor, inclusiv a celor de analiză moleculara ca un rezultat să fie pozitiv azi și peste două zile o altă probă de la același pacient să fie negativă. Discuția e lungă și ține de calitatea prelevării și de încărcăLaboratoruLatura virală a probei. Apoi poate fi vorba de modul în care reacționează organismul odată infectat: primele zile (7 ca regulă) încărcătura virală e mică, apoi poate deveni mare iar la final când organismul este pe punctul să-l elimine încărcătura poate fi mica. Și asta n-ar legătură cu prezența sau absența simptomelor, ne lămuresc cei trei intervievați.
Se poate întâmpla și invers, ceea ce desigur naște multe întrebări despre imunizarea în fața virusului. În lumea practicienilor aceste rezultate nu stârnesc neapărat polemici furtunoase, iar tranșarea disputei se face cu cifre și argumente tehnice. Există desigur și posibilitatea-asa cum au aflat din propria experiență- ca un alt laborator să spună pe aceeași probă că e pozitivă și un altul că e negativă. S-a întâmplat chiar cu laboratorul de la Cluj cu care au testat în paralel pentru certificarea rezultatelor. Și cu care țin în continuare legătura: după o confruntare colegială, șeful laboratorului din Cluj s-a dat bătut, tot colegial, iar concluzia a fost: ne schimbăm și noi kiturile cum aveți voi: luăm din cele pentru 3 gene și nu 2 cum avem noi. Dincolo de asta Mohamad Attya nu crede în aparate bune și rele, specialiști pricepuți sau mai puțin pricepuți și mai crede că aceste dispute trebuie tranșate între profesioniști, așa cum se întâmplă în toată lumea civilizată, iar clinicianul de la patul pacientul e cel care are ultimul cuvânt.
”Avem nevoie de suport, nu de critică. În toată lumea oamenii care fac ce facem noi sunt respectați”
Niciunul dintre voluntarii care lucrează cu probele potențial infectate cu unul dintre cele mai contagioase și agresive virusuri din lume nu-și face un titlu de glorie din faptul că s-au băgat de bună voie într-o treabă atât de periculoasă. Că stau pe baricade, chiar și fără să fie plătiți sau pe bani puțini pentru că e nevoie de ei. Pentru că știu că extrem puțini se pricep sa facă meseria lor, că cineva i-a chemat în numele comunității și că e nevoie de ei.
Au însă un regret pe care îl spune Attya în locul lor: cu decență, în româna pe care a apucat s-o învețe în puținul timp de când e căsătorit cu o româncă, în engleza vorbită în Arabia Saudita și pe unde a mai lucrat în lume, în câteva cuvinte din italiana, care i-a fost limbă în anii în care și-a luat doctoratul: în orice punct din lumea asta cei care lucrează cu virusul, cei din prima linie sunt respectați, iar controversele se duc între profesioniști, unde se și tranșează, nu în presă sau pe rețelele de socializare, așa cum s-a întâmplat recent, cu cazurile de la Beclean care i-au determinat să aibă o poziție publică, singura de altfel.
Egipteanul Mohamed Attya, Alina Rus voluntara cu jobul în Capitală, prietenul ei , voluntar și el, doctorița care putea să stea și ea pe margine asemenea colegilor, explică de ce s-au băgat să lucreze pe un aparat căruia puțini îi dădeau vreo șansă : o fac pentru o comunitate cu care au infinit mai puține legături decât alții, din care unii fac parte de abia de acum, iar alții au plecat. Dar lucrează pentru ca acest virus să dispară. Stiu perfect care sunt riscurile de a lucra cu aceste probe, dar și le-au asumat: și au făcut-o nu doar pentru ei, ci asumându-si pentru familiile lor, la fel de expuse.
Și pentru tot ce fac ei, în lumea întreagă colegii lor sunt respectați.
Laboratorul DSP lucrează în paralel cu cel al Spitalului Județean, ambele fiind acreditate la interval de o săptămână unul de celălalt . În timp ce laboratorul SJU, care dispune de extractor automat procesează testele pentru pacienții și personalul intern, dar și cele ale pacienților oncologici, din două în două săptămâni. Laboratorul DSP lucrează probele recoltate de personalul Ambulanței, cele pentru persoane în carantină/izolare, personalul centrelor de bătrâni, copii si persoane cu dizabilități, probele trimise de Spitalul Năsăud și Beclean.
Co-realizator video reportaj: Ciprian Ianoț
