Ziarele vremii din Transilvania au consemnat evenimentele din Principate înainte de alegerea unui singur domnitor începând cu Convenția de la Paris, cu un an înaintea Unirii, iar evenimentele ulterioare de la alegerea unui singur domnitor, apoi noua Constituție (Constituțiunea) dar și reformele erau urmărite cu viu interes dincoace de Carpați. Calendarele cu chipul lui Alexandru Ioan Cuza erau foarte populare și circulau și în zona noastră. În Arhivele din Bistrița-Năsăud printre cele mai importante documente din epoca provin din colecția particulară a năsăudeanului Ioachim Mureșanu, o personalitate marcantă, membru al Dietei de la Sibiu și a Parlamentului de la Budapeste, la vremea Unirii Principatelor, student la Viena
Document rarisim în Arhivele BN
Ioachim Mureșan a făcut pe lângă consemnări ale evenimentelor și numeroase traduceri și transcrieri a documentelor vremii, făcându-le astfel cunoscute şi locuitorilor acestei zone, precizează Arhivele Naționale, secția Bistrița-Năsăud pe pagina de facebook. Astfel un ”exemplar păstrat la Arhivele Naţionale din Bistriţa este unul din puţinele cu textul integral al Convenţiei care se găsesc în ţara noastră” precizează postarea. Este vorba de un document din colecția Ioachim Mureșanu.
Epistolă a studenților români de la Viena trimisă domnitorului Principatelor
Ioachim Mureșanu vorbește și despre epistola pe care tinerimea studioasă de la Viena, printre care se numără evident și cei din ținuturile Năsăudului și Bistriței au trimis-o domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după dubla lui alegere. E o așa numită “Charta junimii româno-moldo-vlahe”, în care sunt sintetizate realizările domnitorului şi aşteptările tinerimii române aflate la studii în capitala Imperiului Habsburgic.
Stilul scrisorii este patetic, însă ilustrativ pentru așteptările studenților vremii: ”Mintea cea sănătoasă a poporului României neatacată de moliile stricăciunii, ce roade de la inima timpului nostru, de urăciunea egoismului, stiutu cui dă votul său, când a trimis în adunările alegătoare, barbaţi de care rar găseşti în pergamentul timpului. Iar tu cel ce toate într-a ta înţelepciune le-ai făcut, pleacăţi a ta căutare părintească asupra junimii ce căzută înaintea ta, te adoră şi îndreaptă mâna ta cea apărătoare peste poporul tău şi să binecuviinţi moştenirea ta, când îşi ridică faţa către tine”.
În anul 1861, cu puţin timp înainte de recunoaşterea internațională a Unirii, Ioachim Mureşan publica în ziarul Concordia de la Budapesta, articolul cu titlul „Principatele Unite“, în care sublinia importanţa reformelor introduse după 1859 „De la alegerea Măriei Sale Ioane Întâiul la tronul amândorura principatelor, se făcură, după putinţă, şi îmbunătăţiri administrative, dar mai ales, în treaba învăţământului public“.
Cum comenta un năsăudean după 30 de ani semnificația zilei de 24 ianuarie în presa vremii?
Într-unul din ziarele păstrate la Arhivele BN sunt consemnate și opiniile general îmbrățișate în epoca despre alegerea unui singur domnitor în Principate. Este ilustrativ un articol semnat de fostul plutonier din Regimentul de Graniţă, Vasile Eremia, în anul 1892 despre semnificaţia zilei de 24 ianuarie: „cu ea deodată a răsărit soarele mântuirii şi al emancipării naţionale, ea a deşteptat în piepturile româneşti, dorul fierbinte după o cultură naţională…şi mai presus de toate, ea a pus baza mândrului regat român de azi, respectat şi preţuit după valoarea lui de toate statele europene“.
