Centrul Cultural Municipal vă invită la o conferință dedicată condiției umane în lumea tehnologiei. Susținută de lectorul universitar Mihai Maci, autor al Revistei 22 și Contributors.ro, conferința vă provoacă la o dezbatere despre relația cu noile tehnologii dar și cum interacționeaza acestea cu nevoia de sens a ființei umane. Conferința este organizată miercuri, 14 februarie, ora 17, 30 la Palatul Culturii.
”Nimic nu determină, astăzi, viețile noastre mai mult decât evoluția tehnologiilor. Cu toții ne imaginăm că acest proces ne ameliorează viața, dar – în același timp – realizăm că suntem din ce în ce mai dependenți de aceste auxiliare ale vieților noastre. Folosirea lor creează comportamente, dependențe și ne prinde într-un circuit formal care devine tot mai constrângător. Adesea, pentru a-i scăpa, evadăm imaginar într-o lume originară, care nu are corespondent în realitate și nu e nimic altceva decât inversul celei în care ne simțim captivi. În măsura în care ne eliberăm de multiplele obligații pe care ni le induce lumea tehnologiei, realizăm că aceasta ne pune la îndemână mijloace din ce în ce mai puternice, însă – în același timp – erodează orice finalitate a acțiunii care le-ar folosi. Lumea tehnologiei e una a sporirii permanente a mijloacelor, proces care ocultează din ce în ce mai mult orice sens posibil, în vreme ce omul e o ființă a sensului și tocmai nevoia de sens e cea care ne pune în față cu limitele tehnologiei.” (Mihai Maci)
PREZENTARE Lector
Mihai Maci este lector la Universitatea din Oradea. A urmat studii de licență (1995), de masterat (1996) şi de doctorat (2007) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Preocupări inițiale legate de Simone Weil (având ca temă de licență problema decreaţiei în opera ei), apoi de Heidegger şi de relațiile acestuia cu istoria (tema masteratului) și cu teologia (tema doctoratului). În perioada doctorală a beneficiat de stagii de documentare în Franța, ocazie cu care – pe lângă tema propriu-zisă a lucrării de doctorat – s-a interesat de gândirea disidentă est-europeană, și, în particular, de filosofia lui Jan Patocka. Domeniile sale de interes vizează în particular filosofia contemporană și mai ales tentativele est-europene de a gândi rostul istoriei.